Autoritățile române au început recent să investigheze calitatea produselor din Occident, dar Guvernul fusese avertizat în urmă cu doi ani asupra faptului că România nu are legi care să asigure autenticitatea produselor alimentare și să prevină falsificarea sau fraudarea acestora. Un document prezentat acum de Profit.ro relevă că, pentru România, problema a fost catalogată ca severă, iar susceptibile la falsificare sunt produsele din carne, lactatele, pâinea, dar și multe altele, inclusiv produsele ecologice și cele tradiționale.
Raportul respectiv a fost finanțat din fonduri europene, cu expertiza Băncii Mondiale, și a fost elaborat, în 2015, chiar de specialiști din Ministerul Agriculturii. Același minister a identificat abia recent doar 9 produse alimentare la care există diferențe de calitate semnificative între cele livrate pentru magazine din România și cele vândute în unele state din vestul Uniunii Europene.
Documentul citat arată însă că, dacă aspectele referitoare la siguranța alimentară și calitate sunt reglementate atât prin legislația europeană, cât și la nivel național, pentru autenticitatea produselor agroalimentare nu există un cadru reglementat: nu există o definiție validată, condiții, caracteristici, proceduri, contravenții sau sancțiuni.
”Acest neajuns favorizează posibila falsificare, fraudare a produselor agroalimentare pe întreg lanțul de producție-comercializare. În acest context, reglementarea neadecvată și incompletă, care ar putea asigura un mediu propice, a contribuit la problema prezenței pe piață a produselor alimentare neautentice, falsificate, cu efecte multiple atât asupra consumatorilor cât și a statului”, arată raportul.
Frauda alimentară este definită ca acțiunea de înșelare a cumpărătorilor de alimente sau ingrediente alimentare, indiferent de poziția pe care aceștia o ocupă în lanțul agro-alimentar consumator, distribuitor, procesator sau importator, cu scopul de a obține câștiguri în plan economic.
Așa cum este prezentată în document, definiția fraudei se aplică și în cazul produselor de calitate slabă provenite din vestul Europei. Astfel, frauda presupune înlocuirea totală sau parțială a unui component alimentar cu unul mai ieftin; adăugarea de cantități mici dintr-o substanță naturală sau sintetică pentru a masca utilizarea unui component alimentar de calitate inferioară sau conferirea unor proprietăți pe care produsele nu le justifică prin compoziția lor naturală și prin normele de fabricație, precum și utilizarea în exces a unor componente de ambalare (de exemplu, gheața).
În această categorie mai intră, însă, și îndepărtarea sau omiterea intenționată a unui constituent autentic valoros dintr-un produs agroalimentar, declarații false sau nedeclarații legate de originea geografică, botanică, a speciei sau varietății, a procesului de producție a unui aliment sau introducerea în circuitul agroalimentar a alimentelor alterate, de contrabandă sau furate.
Acuzațiile nedrepte și nedovedite de fraudă prin substituția cărnii de vită cu cea de cal, apărute în Marea Britanie la adresa producătorilor români, notează sursa citată, au adus în atenția autorităților și a consumatorilor problema integrității produselor agroalimentare.
Deși patronatele susțin că 25% din pâinea neagră de pe piață este falsificată, raportul arată că specialiștii din domeniul panificației estimează că 70% din pâinea neagră aflată pe piața de consum este fabricată din făină albă colorată.
De asemenea, documentul arată că au fost identificate probleme și în domeniul laptelui și al produselor lactate, unde laptele neconform a dus la pierderi de aproape 20 milioane de euro. Astfel, o cantitate de 193 de tone, respectiv 0,03% din producția lunară a României, a fost oprită de la procesare sau vânzare directă către consumatorul final, iar alte 104 tone de produse lactate au fost oprite în depozite și distruse, respectiv 1,66% din producție.
În cele din urmă, din analiza efectuată la nivelul Ministerului Agriculturii, a reieșit că în România, o vulnerabilitate ridicată pe piață o au produsele din carne, laptele și produsele lactate, anumite sortimente de pâine, mierea de albine, uleiul de măsline, vinul și băuturile alcoolice, produsele ecologice și cele tradiționale.
Raportul prezenta și produsele cele mai expuse riscului de fraudă la nivelul statelor Uniunii Europene.
Autorii studiului remarcau că este foarte grav și faptul că „nu există statistici referitoare la numărul cazurilor de fraudă din sectorul alimentar din UE”, iar acest aspect este valabil și în cazul României.
”Nu există date disponibile cu privire la magnitudinea problemei, însă pe baza unor estimări, a cercetărilor realizate de către Ministerul Agriculturii și a informațiilor colectate din diferite surse, problema poate fi considerată ca fiind severă”, avertiza raportul.
În consecință, Guvernului i-a fost recomandat să intervină pentru a preveni și descuraja practicile ce conduc la producția și comercializarea de produse agroalimentare falsificate în România, cu un obiectiv de reducere a fraudei din sectorul agroalimentar cu până la 10% în următorii cinci ani.
Reacția autorităților cu privire la calitatea slabă a unor alimente comercializate în România a venit însă abia după ce statele din Grupul de la Vișegrad, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia, au făcut apel la celelalte state din Europa Centrală și de Est să se alăture inițiativei împotriva standardelor duble practicate de marile branduri, prin practica folosirii unor ingrediente de calitate inferioară în produsele alimentare destinate vânzării în statele mai sărace din Uniunea Europeană.
În primă instanță, din 175 de probe prelevate, autoritățile române au descoperit doar un produs neconform, respectiv un tip de miere importată din Franța.
După ce Profit.ro a anunțat că Ministerul Agriculturii a cerut sprijinul mai multor state europene în această privință, dar a primit doar acceptul Germaniei, Belgiei și Olandei, autoritățile au anunțat că la 9 produse din aceste țări au descoperit a diferențe de calitate semnificative față de cele vândute în România. Produsele respective pot fi aflate AICI.
