Rezultatele firmelor din România vin după o perioadă fantastică, imediat după pandemie, când profitabilitatea și vânzările au crescut accelerat. După, a venit inflația mare și creșterea economică firavă, lucru tot mai vizibil în rezultatele financiare.
Firmele nefinanciare din România au înregistrat un profit net agregat de 163,9 miliarde de lei (circa 33 de miliarde de euro, cam cât profitul Nvidia pe un trimestru) în 2024, în scădere cu 5% față de rezultatul din 2023 și cu 17% față de nivelul record din 2022, când profitul cumulat depășea 197 de miliarde de lei.
Societățile cu profit au avut un rezultat net de 219 miliarde de lei, similar celui din 2023 și sub recordul de aproape 231 de miliarde de lei din 2022.
În schimb firmele pe pierdere au cumulat în 2024 o pierdere netă de 55,1 miliarde de lei, în creștere de la 47 de miliarde de lei în 2023 și 33 de miliarde de lei în 2022.
Sub umbra inflației
Comparațiile de cifre nominale nu reflectă însă corect evoluțiile din ultimii ani, având în vedere că mare parte din creșterile nominale reprezintă în fapt inflație.
Ajustate cu inflația ridicată, datele sunt chiar mai proaste în ultimii doi ani. Profitul net este în scădere cu 10% față de 2023 și cu 29% față de 2022, fiind inclusiv sub nivelul din 2021, dar cu circa 18% peste nivelul din anul de pandemie 2020.
Ca pondere în PIB, profitul net a scăzut la 9,3%, cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul din 2023, considerabil sub maximul de 14% din 2022 și similar nivelului din 2020.
Randamentul capitalurilor (ROE), un indicator care arată rentabilitatea investiției, probabil cel mai important, a fost de 23% în 2024, în scădere cu 1,3 pp față de 2023 și cu 5,7 pp față de 2022, când a fost atins și maximul istoric.
Profitabilitatea este astfel peste nivelurile pre-pandemice, când se învârtea la 19-20%, respectiv peste media de după criza financiară, când ROE era la 6-11%.
Marja netă, un alt indicator al profitabilității, care arată ponderea profitului în cifra de afaceri (profit net/total vânzări) a scăzut de cu 0,6 pp în 2024 la 6,4% și este cu aproape 2 pp sub vârful din 2022, însă la un nivel similar celui din 2020.
Anul trecut a crescut marja în imobiliare (+0,8 pp) la 17,8%, care este și cea mai ridicată, și în industria extractivă (+1,8 pp), la 16,6%.
Un an agricol slab a făcut ca marja netă în agricultură să scadă pentru al doilea an la rând, la 3,8%, cel mai redus din cel puțin din ultimul deceniu.
Și în sectorul utilităților marja netă s-a comprimat (-1,2 pp), pentru al doilea an la rând, la 9,6%, în contextul scăderii prețurilor la energie față de 2022-2023, dar rămâne mult peste rezultatele istorice de 1-5,5%.
Marja în sectorul serviciilor a scăzut (-1,2 pp față de 2023) la niveluri similare celor de dinainte de pandemie, de 10%, de asemenea sub vârful din 2022. Sectorul este al treilea ca importanță după vânzări, cu 20% din totalul din economie.
În comerț, marja netă a scăzut la 4% (-0,7 pp), cel mai redus nivel de după 2018. Aici este concentrată și cea mai mare parte din cifra de afaceri din economie, cu 39% din total.
Industria prelucrătoare, care generează peste 21% din totalul cifrei de afaceri din economie, a continuat să piardă din profitabilitatea, cu o contracție (-0,3 pp) a marjei la 3,8%, cel mai redus nivel de după 2017.
Și sectorul construcțiilor a pierdut din profitabilitate (-1 pp), cu o marjă de 10% care se află însă în mare în linia ultimilor cinci ani.
Anii 2023 și 2024 s-au remarcat printr-o creștere rapidă a salariilor nominale, ceea ce a pus presiune pe costurile operaționale ale firmelor. Totodată, au fost introduse impozite suplimentare, precum impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%. Alte evoluții cu posibil impact asupra profitabilității firmelor au venit probabil dinspre creșterea costurilor de finanțare, în condițiile creșterii dobânzilor la credite, care urmare a majorării ratei cheie.
Cifra de afaceri scade de doi ani, în mod real. 2025 e probabil al treilea
Marja firmelor se calculează la o cifră de afaceri care teoretic crește cu 4,2% în 2023 și 4,4% în 2024, însă în realitate scade, din cauza inflației ridicate.
Cifra de afaceri a firmelor nefinanciare a atins anul trecut aproape 2.600 de miliarde de lei sau 521 de miliarde de euro, față de sub 2.400 de miliarde de lei sau 484 de miliarde de euro în 2022. Ajustat cu inflația, vânzările firmelor au scăzut cu circa 7% față de 2022, cu o contracție de 5,6% în 2023 și una de 1,2% în 2024.
Având în vedere inflația ridicată din acest an – inflația medie a atins 6,9% în noiembrie -, este posibil ca vânzările firmelor să scadă real și în 2025, mai ales că vedem o frânare puternică a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și industria va înregistra cel mai probabil al treilea an consecutiv de scădere.
13.000 de firme au pierderi opt ani la rând
Din cele 870.000 de firme care au depus bilanțuri pentru 2024, 486.000 încheiat anul pe plus.
Potrivit BNR, 80.000 de firme sau 26% dintr-un total de 305.000 firme cu pierderi sunt pe roșu trei ani la rând, iar 13.000 de firme au pierderi pentru al optulea an la rând.
„Persistența pierderilor rămâne o vulnerabilitate a sectorului companiilor nefinanciare și una dintre cauzele majore care conduc la subcapitalizarea acestora”, arată BNR.
BNR crede că profiturile ar trebui să meargă în capital
Numărul firmelor cu deficiențe de capitalizare a crescut cu 8% anul trecut, la 282.000, ceea ce reprezintă aproape o treime din totalul firmelor active.
Necesarul de recapitalizare al acestor firme este estimat la 160,5 miliarde de lei (practic, cât profiturile nete totale), fiind în creștere cu 9,2% față de 2023, al doilea an consecutiv de creștere.
Aceste firme au 27% din datoriile totale ale companiilor, la un nivel de 412 miliarde de lei.
Mai mult, arată BNR, acestea „reprezintă un factor principal pentru deteriorarea disciplinei la plată în economie”, cu 56% din restanțele totale ale firmelor, de 51% în restanțele față de furnizori și aproape 70% din plățile întârziate la bugetul de stat.
„Profiturile consistente din ultimii 5 ani (783 miliarde lei, în perioada 2020-2024) reclamă și nevoia de utilizare a acestora pentru consolidarea bilanțurilor companiilor nefinanciare, prin reinvestirea profitului, cu scopul de a întări capacitatea acestora de gestionare a unor situații mai puțin favorabile. Acest lucru este cu atât mai important în cazul firmelor caracterizate de vulnerabilități structurale”, arată BNR.
Banca mai face trimitere și la companii raportează capital sub nivelul reglementat, în cea mai mare parte firme cu capital negativ, care reprezintă aproape 33% din totalul firmelor, la cele aproape 22% cu cifra de afaceri zero și la cele aproape 39% fără angajați.
