Rata creditelor neperformante cu garanții de stat a urcat la 9% la finele lunii septembrie, de la 6,3% în iunie. În comparație cu anii anteriori, rata nepeformanțelor este în creștere puternică, după cum Profit.ro a scris anterior, fiind de sub 2,5% în 2023 și mai apoi de 3,9% în septembrie 2024.
Spre comparație, rata neperformantelor pentru creditele fără garanții de stat a avut o creștere mult mai lentă în ultimul an, de la 3,8% la 4,6%, nivel similar celui din 2022 și sub cel din 2020-2021, arată datele de la Banca Națională a României, analizate de Profit.ro.
Ca volum, creditele neperformante cu garanții de stat au ajuns la circa 2,3 miliarde de lei, față de 1,5 miliarde de lei în septembrie 2024 sau 0,8 miliarde de lei în septembrie 2023.
Statul a plătit între 2020 și 2024 către bănci 448 de milioane de lei pentru garanțiile executate pentru neplată, aferente a 1.177 de credite, 96% dintre acestea fiind din programul IMM INVEST România, iar sumele sunt așteptate să crească.
BNR scrie despre împrumuturile cu garanții de stat că „necesită o monitorizare atentă”.
Între 2020 și 2024 au fost acordate credite cu garanții de stat în valoare de peste 60 de miliarde de lei, care acopereau până la 90% din riscul de credit al băncilor.
De la o pondere de sub 3%, acestea au ajuns la 20% din totalul de împrumuturi adresate companiilor. Mai mult, 27% (sau 47.700) din totalul firmelor cu credite bancare la jumătatea anului curent aveau credite cu garanții de stat. Firmele au luat în mare măsură banii pentru finanțarea activităților curente – capital de lucru -, în timp ce doar 15% din totalul creditelor garantate de stat au fost destinate investițiilor.
Stocul creditelor cu garanții de stat a atins un vârf de 37,9 miliarde de lei în septembrie 2024 și de atunci a scăzut constant, mai ales între martie și septembrie anul curent, până la 25,2 miliarde de lei, pe măsură ce împrumuturile au ajuns la scadență.
„Odată cu maturizarea portofoliilor de credite garantate, deteriorarea calității expunerilor a devenit tot mai evidentă. Disciplina financiară a companiilor nefinanciare s-a înrăutățit în 2024, pe fondul unui climat economic dificil, ceea ce a afectat și calitatea creditelor bancare”, arată un raport al Băncii Naționale a României.
Deteriorarea calității portofoliului de credite negarantate mai este atribuită de un raport al CNSM (Comitetul de Supraveghere Macroprudențială) și încheierii perioadei de subvenție de dobândă, pe lângă contextul macroeconomic mai dificil.
CNSM arată că dintre firmele care au contractat credite garantate de stat între 2020 și iunie 2025 și care un intrat în incapacitate de plată, un sfert erau în insolvență la jumătatea anului. Intrarea în insolvență s-a făcut în medie la 2,7 ani de la contractarea împrumuturilor, dar jumătate dintre firme au intrat în insolvență în doar 4 luni de la contractare.
Statul ar trebui să recupereze garanțiile executate de bănci de la firmele intrate în insolvență, însă de regulă sumele obținute de creditori nu sunt îndestulătoare în astfel de proceduri.
Programul a permis înscrierea firmelor din toate domeniile de activitate, după cum arăta o analiză din 2020 a Profit.ro. S-au înscris și firme cu indicatori financiari precari. Analiza CNSM arată că, la finalul anului 2024, aproximativ 2.000 de firme cu capital negativ dețineau credite cu garanții de stat. Acestea aveau o expunere de 1,2 miliarde de lei, aproape jumătate neperformantă.
Pondere mare a neperformanțelor la câteva bănci
Totodată, până la jumătatea anului curent, trei bănci generează peste 70% din stocul de credite neperformante și explică în proporție de 80% creșterea observată între decembrie 2024 și iunie 2025, arată CNSM.
Analiza viabilității împrumuturilor s-a făcut la nivelul băncilor, care mai departe au trimis cererea de acordare a garanției la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, care a aprobat aceste garanții.
Până la jumătatea anului deja unele bănci aveau rate de neperformanță de 8-11% pe portofoliul de credite garantate și este de așteptat ca acestea să fi crescut după saltul general la nivelul sistemului din trimestrul al treilea.
La ce au folosit creditele IMM Invest?
BNR arată că programele cu garanții de stat au avut un rol important în susținerea accesului la creditare al companiilor în ultimii ani.
Totodată însă,. datele BNR arată că, în pofida justificărilor programului, în general, „performanța firmelor nu s-a modificat semnificativ în anii de după accesarea unui credit garantat de stat”.
Astfel, BNR nu identifică efecte pozitive asupra cifrei de afaceri sau a valorii adăugate brute, adică unii dintre principalii indicatori care arată dimensiunea afacerilor și importanța acestora în generarea de valoare economică, dar că se observă o influență benefică în creșterea numărului de salariați.
Doar în cazul firmelor care au luat un prim astfel de credit în 2020, adică în primul an de pandemie, sunt vizibile efectele benefice, mai arată BNR.
La finele lui 2024, FNGCIMM emitea un comunicat cu titlul „Schemele de ajutor de stat gestionate de FNGCIMM sunt cele mai de succes programe naționale de finanțare a companiilor, din istoria capitalistă a României”, și prezenta o rată de 10% a creditelor neperformante până în 2030 ca fiind cel mai pesimist scenariu.
Propunere ca noile garanții de stat să fie țintite „strategic”
Chiar dacă analiza nu a arătat un beneficiu major din intervenția statului cu garanții, CNSM – din care fac parte BNR, Finanțele și ASF – propune ca garanțiile să fie acordate în viitor „pentru a susține transformarea structurală a economiei, precum și securitatea energetică și alimentară”.
Astfel, de credite garantate de stat ar trebui să beneficieze patru sectoare considerate strategice, și să asigure finanțarea pentru: securitatea alimentară, securitatea energetică, industria de apărare și domeniile cu valoare adăugată ridicată, „inclusiv entitățile care utilizează inteligența artificială în activitatea lor”.
