Analizele Băncii Naționale a României arată că este probabil să asistăm în perioada următoare la o creștere a numărului insolvențelor, evoluție ce ar fi în linie cu așteptările la nivel european, a afirmat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României.
"În acest mediu, de decelerare economică alertă, și de adaptare la un mediu global în care capitalurile sunt mai scumpe, analizele noastre arată că este probabil să asistăm în perioada următoare la o creștere a numărului insolvențelor, evoluție ce ar fi în linie cu așteptările la nivel european. Și care nu ar trebui să surprindă. Foarte important: nu e doar la noi. Și analizele colegilor noștri din Europa de Vest arată același lucru. În Germania a început deja să se vadă în cifre. De asemenea, pe măsură ce guvernele vor începe să restrângă schemele de sprijin, resursele ce pot fi accesate de unele companii vor deveni mai rare. Cehia a început să strângă cureaua deja. Și cumva este normal ca guvernele să caute să își limiteze intervențiile în economia privată, pandemia a trecut/șocurile au fost în general depășite. În acest context, de diminuare a sprijinului amplu acordat, diminuare necesară dacă mă întrebați pe mine, ne așteptăm să vedem o creștere a insolvențelor, dar și o anumită creștere a ratei neperformanței în sectorul bancar. Important: nu vorbim de schimbări radicale, venim după un deceniu de rată NPL în continuă scădere, ci mai degrabă de evoluții normale, de așteptat într-un mediu economic complicat", a spus Cristian Popa, la conferința "Oportunități și provocări în restructurarea preventivă", scrie Agerpres.
El a menționat că sectorul bancar este bine pregătit să facă față acestor evoluții: capitalizat, lichid, bine reglementat iar BNR este un supraveghetor ferm.
În ceea ce privește firmele zombie, Popa consideră că peste tot în lume acest tip de firme probabil vor claca.
"Firmele care erau ținute în viață doar de dobânzile foarte mici, aceste firme "zombie", vor fi scoase în afara pieței de costurile mai ridicate. Dacă acesta era singurul lor atu în piață, atunci s-ar putea să nu se mai poată adapta la condițiile curente. Repet, aceste evoluții sunt normale într-un asemenea mediu economic, nu ne surprind, nu vorbim de șocuri de dimensiuni mari, iar instituțiile de credit sunt bine și foarte bine, pregătite să le facă față", a precizat Cristian Popa.
De asemenea, el a afirmat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani. Cea mai nouă prognoză presupune o traiectorie ceva mai ridicată pentru 2024, din cauza creșterii taxelor indirecte, dar și o revenire în coridor în 2025.
Totodată, acesta a făcut referire la politica monetară, menționând că "nu e ușor să ieși dintr-o politică prociclică" și că BNR nu a urmat o astfel de politică.
"Noi la BNR nu am urmat o astfel de politică, nu am derulat o politică monetară prociclică, am luat deciziile așa cum s-a impus: nu ne-am dus nici la zero/minus când inflația era mică sau când a venit pandemia, nici la 16% când a apărut inflația, cum spuneau unii sau alții să facem, în diverse momente. Despre politica fiscală nu putem spune însă ce v-am spus despre politică monetară. Iar problema este veche, sămânța problemei a fost plantată de mult timp. Problema a fost când s-a apăsat prea tare pe accelerație! Când s-a pus gaz pe foc deși focul ardea cum trebuie. Asta ne-a făcut să, că să îl citez pe economistul șef, ne întindem mai mult decât ne era plapuma, am trăit mult peste posibilități cum a spus dumnealui. Deficitul bugetar al României a depășit pragul de 3% în 9 din ultimii 18 ani. Precizare: nici dansul nici eu nu spunem că: eu sau dumneavoastră, X sau Y, ci România, prin politicile publice bazate pe deficite fiscale. Pe cheltuieli cu bani de împrumut. Să nu uităm că în 2019 eram deja în PDE (procedură de deficit excesiv, n.r.). Pe scurt: noi am mărit și deficitul fiscal, când nu era cazul, din acest motiv suntem acum forțați să fim prociclici: să reducem deficitul fix când economia încetinește. Fix cum spune la cartea de economie să nu faci. Și este nevoie să fie redus deficitul, este imperios necesar să fie redus", a spus Cristian Popa.
El a declarat că BNR a făcut ce este denumit un mix coerent de politici.
"Am întărit condițiile monetare, încurajând economisirea însă am lăsat lichiditatea în piață că sectorul bancar să funcționeze totuși în parametri, să aibă resurse pentru a finanța economia. Eu personal am scris despre asta, cu titlul "Noi nu am exagerat". Titlul spune totul. Cred cu tărie în tot ce am scris acolo. Nu ne-am dus cu dobânzile la zero sau minus. Dar nici la 16%. - Nu am făcut "ghidări prospective"/"forward guidance" nici când era la modă, acum, când nu mai este, nici atât. Nu am crescut exponențial bilanțul băncii, cum vedeți la alții. Adică nu am făcut QE/Relaxări cantitative. Chiar și puținele achiziții de titluri de stat nu au fost realizate în scopuri de politică monetară. Desigur că toate acestea ne-au ajutat să înfruntăm mai bine balaurul când s-a arătat. Și l-am înfruntat, cel puțin până acum fără a crea recesiune, și cu stabilitate relativă a cursului. L-am înfruntat și continuăm să îl înfruntăm: Nu facem "ghidaje", dar "orientăm" spunând că nici măcar nu vorbim despre reducerea dobânzii la acest moment, trebuie întâi să fim convinși că am învins inflația. Trebuie răbdare", a spus Cristian Popa.
El a afirmat că peste 50% din procesele dezinflaționiste eșuează din cauza "sărbătoririlor premature", deci din cauza reducerii prea rapide a dobânzii.
"Nu vom face această greșeală. Revin la prezent: subliniem constant, de fiecare dată, creșterea economică se bazează acum pe fonduri europene, deci pe investiții. Nu e nici o șansă să se mai bazeze pe creșterea consumului. Creșterea viitoare se va baza pe investiții. Singurul factor de creștere economică care este și neinflaționist, pe termen lung cel puțin, și te ajută și la balanța de plăti, unde deficitul este tot ridicat, sunt banii europeni. Credem că formula pe care am adoptat-o a ajutat la evitarea recesiunii. Dar încetinirea este inevitabilă. Ne așteptăm ca avansul economic să decelereze vizibil, semnificativ. Unul din cele două seturi de date de la INS ne spune că ne apropiem de stagnare economică: 0,2% creștere anuală, pe seria de date neajustată sezonier. Prognozăm inversarea poziției ciclice a economiei spre finele anului viitor, cu 4 trimestre mai repede decât am crezut inițial. Deci de la prea cald la puțin rece, cu 1 an mai repede. Unii consideră că e imposibil să dăm inflația în jos fără recesiune. Statistică internațională ne spune că nu este imposibil, dar nici foarte probabil", a mai spus Cristian Popa.
