Ritmul de creștere a prețurilor locuințelor a continuat să încetinească în al doilea trimestru, mai ales în marile orașe, în frunte cu Bucureștiul, dar într-un context în care volumul tranzacțiilor imobiliare la nivel național este mai mic decât în perioada similară a anului trecut, cererea pentru proprietăți rezidențiale de vânzare este mai ridicată decât în urmă cu 12 luni, iar oferta este, dimpotrivă, mai scăzută. Această discrepanță este explicată de specialiști prin faptul că între faza de căutare a unei locuințe și luarea unei decizii de achiziție intervine o perioadă mai lungă de așteptare.
„În al doilea trimestru din 2019, cererea de locuințe (cumpărători care au interacționat direct cu vânzătorii prin intermediul) a cunoscut o creștere anuală de 14% în cele șase orașe mari. Credem că este o primă reacție pozitivă a cererii la temperarea creșterii prețurilor. Clienții sunt mai atenți la produsul achiziționat, își iau mai mult timp pentru informare și amână decizia de achiziție, deși proiectele aflate aproape de finalizare sunt mai scumpe. Dacă vor să rămână într-un anumit buget, cumpărătorii ar trebui să aleagă proiecte care au ca termen de finalizare anul 2020 sau 2021”, spune Dorel Niță, Head of Data Imobiliare.ro.
După ce s-a situat la 1,6% în ultimul pătrar din 2018 și, respectiv, la 0,8% în primele trei luni din 2019, în al doilea trimestru al acestui an, ritmul de creștere a prețurilor cerute pentru proprietățile rezidențiale din România s-a înjumătățit din nou, ajungând la 0,4%. Totodată, datele arată că variația anuală a prețurilor s-a situat la +3,5% în T2 2019, în scădere de la +4,6% în cele trei luni anterioare. De menționat este că nivelul actual al acestui indicator este cel mai scăzut din ultimii patru ani, adică din primul trimestru din 2015, când proprietățile rezidențiale erau cu doar 2,7% mai scumpe decât în perioada similară a anului anterior. Spre comparație, cea mai mare valoare a acestui indicator, anume +13,4%, a fost atinsă în T3 2016.
Stabilizarea prețurilor, mai pregnantă în București
Datele statistice relevă că tendința de temperare a ritmului scumpirilor este mai puternică în București. Astfel, dacă aici apartamentele au consemnat o scădere de 0,8% față de trimestrul anterior, în restul țării acestea s-au apreciat cu 1,4%. Casele și vilele scoase la vânzare, însă, au cunoscut o scădere mai mare la nivel de Capitală (-1,6%) față de restul țării (-0,6%). Comparativ cu perioada similară a anului trecut, apartamentele sunt mai scumpe cu 2% în București și, respectiv, cu 3,8% în țară; casele și vilele, pe de altă parte, sunt cu 2% mai ieftine în Capitală, dar cu 3,5% mai scumpe în rest.
Cu excepția Bucureștiului, majoritatea marilor orașe monitorizate au consemnat, trimestrul trecut, creșteri ale prețurilor apartamentelor – chiar dacă acestea nu au fost foarte mari. Cel mai important avans, în cuantum de 1,7%, a fost cel din Brașov (unde s-a ajuns la o sumă medie cerută de 1.120 de euro pe metru pătrat util), pe următoarele locuri situându-se Timișoara (+1,2%, până la 1.210 euro pe metru pătrat), Iași (+0,8%, până la 1.000 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,7%, până la 1.570 de euro pe metru pătrat) și Constanța (+0,2%, până la 1.140 de euro pe metru pătrat). În Capitală, pe de altă parte, pretențiile vânzătorilor au ajuns la o valoare medie de 1.310 euro pe metru pătrat.
Sfântu Gheorghe, cea mai mare scumpire la nivel național
La fel ca în ultimele trei trimestre, în T2 2019 au existat câteva reședințe de județ unde pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat sensibil mai mult decât la nivel național, dar și decât în marile centre regionale. Pe primul loc în clasamentul național al scumpirilor se află, astfel, Sfântu Gheorghe, cu un avans de 8,9%, până la o medie de 760 de euro pe metru pătrat util. Capitala județului Covasna este urmată de Giurgiu, cu un plus de 6,3% în perioada analizată (până la 530 de euro pe metru pătrat), apoi de Slobozia (+5,7%, până la 700 de euro pe metru pătrat), Râmnicu Vâlcea (+4,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat) și Călărași (+3,7%, până la 700 de euro pe metru pătrat).
Tot la nivelul reședințelor de județ ale țării au avut loc și câteva scăderi de preț, însă acestea au fost destul de reduse per ansamblu. Cel mai mare declin a fost consemnat de apartamentele din Reșița, care s-au ieftinit cu 1,7% – fapt ce plasează orașul, din nou, pe primul loc în clasamentul celor mai accesibile locuințe, cu o medie de 500 de euro pe metru pătrat util. O scădere de preț de 0,9% a avut loc în Craiova, unde apartamentele au ajuns la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat. De asemenea, pretențiile proprietarilor s-au mai diminuat în București, dar și în Târgu-Jiu (-0,4%, până la 970 de euro pe metru pătrat).
Cererea, oferta și tranzacțiile
Această evoluție a prețurilor a avut loc în contextul în care, față de perioada similară din 2018, volumul actual al cererii este, per ansamblu, cu 14% mai mare, iar tendința de creștere poate fi observată în toate marile centre regionale analizate. În patru din șase orașe, avansul anual consemnat de acest indicator a fost de două cifre: cea mai mare diferență poate fi observată în Brașov (+25%), orașul de la poalele Tâmpei fiind urmat de București (+16%), Constanța (+13%), Timișoara (+10%). În Cluj-Napoca și Iași, pe de altă parte, au avut loc creșteri de sub 10%, mai exact +7% și, respectiv, +6%.
În aceleași centre regionale poate fi observat un declin al ofertei față de perioada similară din 2018, aceasta fiind cu 7,3% mai mică decât în urmă cu 12 luni. Scăderi din acest punct de vedere au avut loc în cinci din șase orașe, anume în Iași (-10,2%), București (-10,1%), Cluj-Napoca (-6,3%), Brașov (-3,9%) și, respectiv, Timișoara (-3%). Ca și în ultimele două trimestre, excepția de la regulă este reprezentată de Constanța, unde oferta de locuințe este ușor mai mare decât în urmă cu 12 luni, respectiv cu 0,8%.
În ceea ce privește activitatea de tranzacționare, datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că trimestrul trecut au fost încheiate, pe plan național, un număr de 125.474 de vânzări de imobile. Acest nivel marchează, pe de o parte, o creștere de circa 8% față de trimestrul anterior (când erau consemnate 116.109 tranzacții), dar, pe de altă parte, o scădere de 34% față de perioada similară din 2018 (când erau înregistrate 151.481 de asemenea operațiuni). În primele șase luni din 2019, numărul tranzacțiilor imobiliare încheiate pe plan național s-a cifrat la 241.583, în scădere cu aproape 20% față de perioada similară a anului trecut, când erau încheiate, la nivel de țară, 300.432 de asemenea operațiuni.
