Cele două mari patronate din turism, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), au precizat, la solicitarea News.ro, că sunt de acord cu principalele prevederi ale proiectului Legii Turismului, însă consideră că dezbaterea publică propusă de minister este mult prea scurtă, iar unele definiții din proiect nu se regăsesc în literatura de specialitate.
Ministerul Turismului a lansat zilele trecute în dezbatere publică proiectul Legii Turismului, care prevede, între altele, înființarea Sistemului Informatic de Evidență a Activității de Turism din România (SIEATR), ce va fi gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și va cuprinde date despre toți turiștii din România.
”Avem din nou o problemă cu domnul Mircea Dobre. În primele șase luni nu a avut nici un act normativ, iar în ultima lună ne ‘asasinează’ cu diverse acte pentru că i s-a reproșat acest lucru”, a declarat pentru News.ro președintele patronatului ANAT, Alin Burcea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El consideră că acesta este un mod de lucru și graba cu care sunt lansate proiectele generează greșeli.
”Văd că acum domnul Dobre pune proiectul Legii Turismului pe pagina ministerului, dă termen câteva zile pentru puncte de vedere, pleacă în vacanță și la întoarcere spune că ne-a lăsat să analizăm legea. Totul repede, de fușăreală. Nu așa se analizează o lege a turismului”, a menționat Burcea.
Referitor la înregistrarea obligatorie a datelor turiștilor, președintele ANAT spune că este corectă.
CITEȘTE ȘI ANAT va fi din toamnă din nou co-organizator al târgului de turism de la Romexpo”Este în regulă, e corect. Este foarte important ca turiștii să fie toți înregistrați, și înregistrați corect, pentru a avea informații asupra țării de proveniență, a numărului, a cheltuielilor. O decizie nu poate fi luată decât dacă ai informații corecte. Am auzit niște comentarii legate de libertatea individului, însă trebuie să ne amintim că, de exemplu, în Londra sunt peste patru milioane de camere montate pe străzi”, a afirmat Burcea.
Alți reprezentanți ai sectorului turistic spun că, în proporție de 90%, sunt de acord cu proiectul Legii Turismului, însă există și unele probleme.
”Multe dintre definiții nu le găsesc în literatura de specialitate. Mă aștept ca mediul academic să își spună cuvântul. Cuvintele trebuie coroborate cu termenii din legislația din alte domenii care folosesc aceiași termeni, pentru a nu da naștere interpretărilor”, a declarat prim-vicepreședintele executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Dragoș Răducan, pentru News.ro.
Referitor la prevederea că jucătorii din turism trebuie să își raporteze veniturile, Răducan spune că aceasta este de resortul Ministerului Finanțelor, nu a Ministerului Turismului.
”Noi plătim deja impozit specific, nu văd de ce trebuie să mai declarăm la minister și încasările. Suntem în afara suspiciunii de fraudare a statului”, a spus oficialul FPTR.
El a precizat că a participat la realizarea proiectului Legii Turismului și că s-a ținut cont de opinia FPTR.
”Problema nu e legea în sine, ci actele subsecvente. Aici trebuie lucrat, ele trebuie făcute cu mediul de afaceri. Și mai e ceva: softul e gratuit, dar implementarea softului va fi tot gratuită? Că nu ar fi frumos și nici corect să mă pună să plătesc dacă cineva vrea să știe tot ce se întâmplă într-un hotel”, a mai spus Răducan.
Proiectul prevede că toate structurile de primire turistică vor fi obligate să implementeze un sistem informatic care să permită evaluarea veniturilor reale din turism și care va înregistra toate datele privind activitatea turistică și turiștii.
Softul va fi pus în mod gratuit la dispoziția unităților de cazare.
CITEȘTE ȘI Vizitatorii din Franța și Germania au contribuit masiv la creșterea veniturilor din turism ale Greciei, la șase luniProiectul Legii Turismului, foarte așteptat de toți jucătorii din domeniu, va sta în dezbatere timp de 20 de zile, și ar urma să intre în vigoare la 180 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Furnizorii de servicii turistice vor colecta de la turiști următoarele informații: numele, prenumele, data nașterii, locul nașterii, cetățenia, date referitoare la domiciliu (țară, localitate, stradă, număr), date referitoare la actul de identitate (tipul, seria și/sau numărul, data eliberării și instituția emitentă, statul emitent), codul numeric personal sau numărul personal de identificare, cu excepția turiștilor străini care nu posedă un astfel de număr, data sosirii și data plecării, scopul călătoriei, date privind plata, inclusiv adresa de facturare, date din profilul "client fidel", dacă există, agenția sau agentul de turism prin care a fost făcută rezervarea sau a fost cumpărat biletul.
”În urma implementării acestui sistem informatic vom avea o acuratețe mai bună în ceea ce privește numărul real al turiștilor străini și români cazați în structurile de primire turistică de pe teritoriul României. De asemenea, putem să ne dăm seama cum și unde prioritizăm investițiile în turism, deoarece vom observa mult mai bine care sunt destinațiile preferate ale turiștilor și vom putea asigura o fiscalizare mai bună a acestui domeniu de activitate”, a declarat pentru News.ro ministrul Turismului, Mircea - Titus Dobre.
Astfel, proiectul de act normativ are un capitol care reglementează activitățile de colectare, stocare, corelare, ordonare, analiză, prelucrare și diseminare a datelor, precum și a indicatorilor statistici privind activitățile de turism și turiștii, prin intermediul SIEATR.
”Acesta reprezintă un ansamblu al sistemelor și mijloacelor informatice, asigurat de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, necesare pentru ținerea evidenței structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, de evaluare a activității turistice, de evaluare a circulației turiștilor și de furnizare a informațiilor necesare instituțiilor publice”, se arată în textul proiectului de lege.
Datele SIEATR transmise de către furnizorii de servicii turistice se stochează pe o perioadă de cinci ani de la momentul transmiterii.
Proiectul prevede totodată și amenzi pentru nerespectarea prevederilor legii, care ajung până la 40 puncte - amendă, unde un punct - amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit.