Numărul șomerilor din România a înregistrat o creștere importantă în a șaptea lună a acestui an, cu 17.013 față de luna precedentă, până la 477.718, nivel maxim al ultimelor patru luni, chiar iar rata șomajului a crescut la 5,2%, arată datele revizuite semnificativde Institutul Național de Statistică (INS), publicate joi.
Odată cu publicarea datelor pe lua iulie, INS a revizuit semnificativ datele privind numărul șomerilor din perioada aprilie-iunie, scrie News.ro.
Astfel, noile date arată că, în luna aprilie, în România s-a atins un număr minim-istoric de 445.320 șomeri, iar rata șomajului a fost de 4,8%, în condițiile în care datele provizorii pe aprilie indicau 470.887 șomeri și o rată a șomajului de 5,3%.
Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de șomeri și al ratei șomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează șomajul după standardele BIM.
Numărul de șomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 și s-a menținut apoi sub acest prag. După nivelul minim din aprilie, numărul de șomeri a urcat la 475.731 în luna mai, a coborât la 460.605 în iunie, pentru a crește din nou peste 477.000 în iulie, când s-a atins un nivel maxim al ultimelor patru luni și al doilea cel mai înalt nivel din 2017.
Statisticile INS arată că numărul șomerilor a scăzut cu 47.373 în ultimul an, de la 524.991 în luna iulie 2016.
Șomajul este în continuare mult mai mare în rândul bărbaților, cu o rată de 6,2% în luna iulie, în timp ce, în rândul femeilor, șomajul este de doar 3,9%, mai arată datele oficiale.
De la începutul acestui an, șomajul a scăzut în ianuarie, aprilie și iunie, dar a crescut în februarie, martie, mai și iulie, evoluție pusă de economiști în relație cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.
Patronatele și unii economiști au avertizat că majorarea este prea rapidă și i-ar putea afecta pe unii angajați fără calificare și din zone sărace, care sunt plătiți cu salariile cele mai mici.
Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forță de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce privește angajații calificați.
Potrivit datelor oficiale, șomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepția lunii decembrie.
Scăderea șomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creșterea rapidă a cererii de forță de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.
Cu toate acestea, șefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forței de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.
Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forță de muncă la nivel național, a crescut în al doilea trimestru din acest an cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, la 64.125, în ciuda șomajului încă ridicat din unele regiuni.
Autoritățile publică, constant, și numărul de șomeri înregistrați oficial în evidențele oficiilor pentru forța de muncă.
Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârșitul lunii iunie, 364.645 șomeri erau înregistrați oficial, ceea ce corespunde unei rate a șomajului de doar 4,15%.
Județele Vaslui, cu 10,3%, Teleorman (9,8%) și Galați (9,7%) au cele mai înalte niveluri ale șomajului din România, potrivit ANOFM.
Zonele cu șomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forței de muncă și un grad scăzut de educație, precum și de lipsa investițiilor generatoare de locuri de muncă, spun experții.
Conform standardelor BIM, numărul de șomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de șomeri este, în realitate, mai mare.
Datele privind șomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialiști, pentru că reflectă mai bine șomajul real la nivel național.
