Cei mai mulți dintre managerii români respondenți unui sondaj sunt mai degrabă optimiști în actualul context, aceștia, deși au perceput pandemia ca pe o criză economică majoră atât la nivel global, cât și la nivelul sectorului de business, apreciind totuși că pandemia nu a avut un impact foarte mare asupra propriilor companii și nici nu va avea un impact foarte mare în viitor.
Studiul a fost realizat de Impetum Group pe un eșantion de 503 companii din toate domeniile principale de activitate și toate regiunile țării, dintre care 150 de companii mari cu cifra de afaceri mai mare de 5 milioane de euro. Acestea sunt rezultatele integrale ale primului studiu național despre încrederea managerilor români în economie, parte din proiectul Confidex.
Astfel, 26% dintre managerii respondenți se declară profund afectați. Sunt cei care au perceput pandemia ca pe o criză economică la nivel global și național, sunt companiile care au suferit cel mai mult în urma pandemiei. Aceștia sunt cei mai sceptici manageri, manifestă cel mai scăzut nivel de încredere în instituții. Cea mai mare parte a managerilor din această categorie se pregătesc pe viitor să scadă costurile pentru a putea supraviețui acestei perioade.
20% se prezintă ca neafectați. Sunt cei care au perceput pandemia ca pe o criză economică, atât la nivelul economiei naționale, cât mai ales al propriului sector, dar care nu au fost afectați și sunt foarte optimiști cu privire la viitor. Manifestă o încredere ușor sub medie în instituțiile care gestionează criza. Reprezintă categoria managerilor care, într-o proporție covârșitoare (86%), declară că în viitorul apropiat sunt mai degrabă orientați spre creșterea productivității și a investițiilor pentru a putea fi mai competitivi pe piață.
27% sunt optimiști. Sunt cei care, deși au perceput pandemia ca pe o criză economică majoră atât la nivel global, cât și la nivelul sectorului de business, declară că pandemia nu a avut un impact foarte mare asupra propriilor companii și nici nu va avea un impact foarte mare în viitor. Încrederea în instituții este la nivel mediu. Totodată, este o categorie mai degrabă echilibrată cu privire la planurile de viitor, 54% dintre ei fiind orientați spre creșterea productivității, iar 40% pe reducerea costurilor.
27% se declară idealiști. Sunt cei care nu au perceput pandemia ca pe o criză economică la nivel global și nu au resimțit un impact major asupra domeniului sau a companiei. Totodată, sunt optimiști cu privire la viitor și declară un nivel ridicat de încredere în instituții. Două treimi dintre ei se vor axa în viitor pe creșterea productivității, investițiilor și a competitivității.
La prima vedere, diferențele cu privire la starea de îngrijorare-relaxare înregistrată în sectoarele economiei nu sunt drastice. Se poate remarca însă o îngrijorare ușor mai crescută în domeniul agriculturii, în transport–depozitare-logistică și în categoria serviciilor, arată reprezentanții Impetum Group.
În schimb, aceste diferențe sunt foarte accentuate dacă analizăm companiile după cifra de afaceri. Aceasta este invers proporțională cu pesimismul managerilor. Astfel, managerii companiilor mici sunt cei mai îngrijorați cu privire la modul în care evoluează economia națională.
• AGRICULTURĂ - Agricultura este printre sectoarele cele mai rezistente în fața pandemiei: 87% dintre companiile de profil și-au păstrat intact volumul de activitate în perioada pandemiei. Aici impactul mai mare este al secetei, de pe urma căreia sectorul agricol va suferi întregul an. Așadar nu e uimitor că aproape 50% dintre managerii din agricultură se declară îngrijorați. Totuși, aceștia nu se lasă descurajați și rămân cei care ar apăsa cel mai tare pedala în perioada imediat următoare, fiind orientați în viitor spre creșterea productivității (65%).
• INDUSTRIE ȘI ENERGIE - Managerii companiilor din industrie și energie sunt mai precauți; 33% arată o înclinație mai pronunțată spre reducerea costurilor, în detrimentul investițiilor. Tot cam o treime (37%) sunt cei care și-au suspendat sau redus activitatea, cel mai mare procent la nivel național. Statistica se explică dacă ne uităm la principalele provocări ale companiilor din Industrie și Energie, care au pierderi pe toate palierele și înregistrează scăderea vânzărilor și a comenzilor, lipsa forței de munca, precum și lipsa lichidităților.
• CONSTRUCȚII - Deși se confruntă cu probleme similare celor din industrie, adică scăderea vânzărilor în 25% dintre businessuri, lipsa resurselor umane și financiare, managerii din acest domeniu se bazează pe amploarea proiectelor în desfășurare și drept urmare se declară cei mai optimiști cu privire la viitor. Trecând peste șocul primelor luni de pandemie, majoritatea companiilor din construcții au reactivat forța de muncă, reușind ca într-o proporție de 67% să nu își reducă deloc activitatea în această perioadă. Ca strategie, optează într-o proporție mai mică spre creșterea productivității (50%), dar o mare parte dintre manageri (18%) ar alege să combine o mai mare productivitate cu costuri mai reduse.
• COMERȚ ȘI HORECA - Pentru cei din Comerț și HORECA, prioritatea constă în păstrarea locurilor de muncă și menținerea companiilor pe linia de plutire, însă pivotează simultan și spre reconsolidarea relației cu clienții, alături de creșterea vânzărilor. Cu toate că sunt unul dintre domeniile grav afectate de pandemie, prin prisma stării de urgență, ocupă locul 2 ca stare de spirit în rândul afaceriștilor români și au cea mai mare încredere în instituțiile care gestionează această criză. Principale probleme ale companiilor din acest sector sunt cele financiare: cei mai mulți manageri (31%) acuză lipsă de lichidități și provocări de cash-flow, scăderea veniturilor și a comenzilor. Totuși, managerii din Comerț sunt optimiști în privința redresării propriului sector și a propriei companii și 60% dintre ei optează pentru o strategie de revenire bazată pe creșterea productivității.
• TRANSPORTURI, DEPOZITARE, LOGISTICĂ - Deși se declară optimiști în privința revenirii economiei naționale, managerii din domeniu sunt cei mai pesimiști în raport cu revigorarea propriului sector și a propriei companii. De înțeles, dacă ne uităm la suita de măsuri în vigoare privind închiderea sau restricționarea culoarelor de transport, precum și la politicile de călătorie limitative și impredictibile ale tuturor statelor lumii. Totuși, un procent surprinzător de aproape 70% dintre companiile din domeniu nu și-au suspendat sau redus activitatea în pandemie, dar 38% dintre managerii din această industrie ar prefera o strategie bazată pe reducerea costurilor, în dauna creșterii productivității. Principalele provocări cu care se confruntă companiile din domeniu sunt scăderea vânzărilor, comenzilor, lipsa forței de muncă și lipsa de predictibilitate.
• SERVICII - În servicii, tonusul e scăzut atât în ceea ce privește prezentul, cât viitorul, deopotrivă în estimările privind evoluția economiei naționale per ansamblu, precum și a propriului sector sau companie. Acolo unde compensează prin resurse umane, căci pandemia nu a crescut semnificativ șomajul din acest sector, companiile sunt deficitare la resurse financiare. Astfel, îngrijorarea atinge cele mai mari cote în rândul managerilor cu afaceri de sub 1 mil. euro, care sunt pe bună dreptate cei mai pesimiști în privința modului în care e afectată economia. În ce privește strategia de viitor, companiile din acest sector sunt oarecum împărțite, 39% afirmând că ar aborda calea reducerii costurilor pentru a putea supraviețui acestei perioade. Principalele probleme cu care se confruntă companiile din acest sector vizează scăderea vânzărilor, comenzilor și a cash-flow-ului și mai puțin scăderea forței de muncă, semn că pandemia nu a crescut semnificativ șomajul din acest sector.
