Liderii de afaceri vor arăta cum poate crește sănătos România într-un context european tot mai dificil la a doua ediție a Profit Growth Forum, organizată pe 20 iunie, cu sprijinul băncii centrale, la sediul BNR, eveniment care va fi deschis de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, și prim-ministrul Sorin Grindeanu.
Viziunea mediului de afaceri asupra perspectivelor de creștere sustenabilă ale României va fi prezentată, în primul panel al forumului, moderat de Lucian Croitoru, Consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.
La dezbaterea din acest prim panel vor participa Mariana Gheorghe, Director General Petrom, Sergiu Manea, Președinte al Consiliului Patronatelor Bancare, Eric Stab, Președinte, Foreign Investors Council, Ludwik Sobolewski, Director general BVB, Fady Chreih, Director General Regina Maria, Dan Bădin, Partener coordonator servicii fiscale și juridice, Deloitte România, Radu Timiș, Fondator Cris-Tim.
Prima ediție a Profit Growth Forum a fost organizată în primăvara anului trecut, beneficiind de participarea guvernatorului BNR, a prim-ministrului, a tuturor miniștrilor economici și a celor mai importante companii din România, fiind evenimentul de referință pe piața conferințelor media.
"România - 10 ani de UE, progrese, perspective de dezvoltare, provocări" este umbrela sub care înalți oficiali ai statului, ambasadori, oameni de afaceri, manageri de top, economiști și analiști vor analiza provocările pentru societatea și economia românească în contextul unor evoluții europene și internaționale.
Anul trecut, România s-a remarcat printr-o creștere economică impresionantă, într-o Europă care nu și-a găsit încă soluția clară de depășire a crizei financiare, unde încercările de reformă economică serioasă sunt înăbușite de reacții populiste și care se confruntă, în premieră, cu perspectiva ieșirii unuia dintre cei mai importanți membri, Marea Britanie, dar și cu avansul euroscepticismului și cu provocări legate de migrație și conflicte armate în vecinătate.
Decalajul față de alți membri ai Uniunii nu a putut fi, însă, redus suficient în cei 10 ani de la aderare, iar asupra perspectivelor de creștere cu ritmuri foarte mari în 2017 și în anii următori entuziasmul s-a mai temperat.
Semnele unor noi crize apar în mai multe zone ale economiei, înainte ca ecoul vechii crize să se fi stins complet. Perioada banilor ieftini se apropie de sfârșit, cu tonul dat deja în Statele Unite, ridicând probleme nu doar pentru statele care au nevoie de finanțare, ci și pentru mediul de afaceri și pentru populație.
Într-un astfel de context tensionat, România se găsește cu un nou Parlament și un nou Guvern, care trebuie să gestioneze nu doar promisiunile făcute propriului electorat, ci și probleme și obiective dificile legate de dezvoltarea economiei în cadrul UE.
Profit Growth Forum, un eveniment deja de tradiție, aduce la aceeași masă investitori, lideri de piață, economiști, consultanți, pentru a dezbate factorii care pot determina expansiunea economiei românești, dar și pentru a analiza sectoarele care vor înregistra cea mai mare creștere pe termen mediu și lung și ce linii strategice trebuie adoptate de noii guvernanți pentru a crea valoare și a susține creșterile dorite.
Cum se văd lucrurile la aproape 10 ani distanță de data integrării? Ce este de făcut ca beneficiile aderării să fie cât mai vizibile? Și mai ales cum se poziționează România pe harta europeană a economiei? Este România pregatită să recupereze cât de mult din ce nu a făcut în ultimii ani și să se ancoreze în politicile europene care favorizează dezvoltarea? Când vom avea o strategie post aderare coerentă? Are clasa politică, astăzi, forța să participe la întocmirea unui plan de țară pentru următorii 20 de ani sau mai mult, cu obiective strategice asumate de toate forțele politice de astăzi și din viitor, indiferent care ar fi acestea? Au fost strategiile de dezvoltare ale României documente relevante pentru mediul de afaceri sau autorități? Ce schimbări ar fi necesare pentru a crește relevanța acestor documente?
Rămâne aderarea la Zona Euro singura țintă care ancorează mai eficient politicile economice și limitează derapajele? În ce măsură pot fi integrate și ar trebui integrate în planurile de afaceri din mediul privat perspectivele geo-stategice, mai ales într-o lume cu multe evoluții imprevizibile? Care sunt modalitățile de a susține din această perspectivă companiile românești? Ar putea regionalizarea și creșterea autonomiei locale să sporească, de fapt, capacitatea economiei și a administrației de a face față procesului de globalizare? Zonele de potențial identificate în România până în prezent sunt potrivite schimbărilor de paradigmă și de realități economice care se întrevăd la orizontul următorilor 10-20 de ani? În ce măsură este capabilă România să se dezvolte fără susținerea semnnificativă a capitalului străin?
Va continua sistemul bancar să fie principalul finanțator al activității economice? Care sunt șansele reale de a duce bursa în poziția de finanțator real al economiei? Care sunt principalele carențe ale societății și mediului de afaceri românești, care pun în pericol dezvoltarea durabilă a țării? Există o percepție negativă a societății în privința oamenilor de afaceri? Cum se poate schimba o astfel de situație? Este noua generație de oameni de afaceri tentată să construiască lideri regionali sau chiar mondiali? Se anunță investiții noi în energie? Ce opțiuni de investiții și dezvoltare au micii producători? În ce măsură necesitatea geostrategică a interconectării se suprapune cu necesitatea rezultată din logica economică a businessului energetic în general?
