Discursul ambasadorului Marii Britanii în România, Paul Brummell, în deschiderea Growth Forum, un eveniment organizat de Profit.ro și găzduit de Banca Națională a României.
Stimate domnule Guvernator,
Stimați domni vice guvernatori,
Stimate domnule Prim Ministru,
Stimate domnule vice Prim Ministru,
Doamnelor și domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu într-o companie atât de selectă și să vă vorbesc despre un subiect care mă pasionează: parteneriatele generatoare de prosperitate. Cum spune vorba românească, „Unde-i unul nu-i putere… Unde-s doi puterea crește”.
As dori să felicit echipa Profit.ro pentru organizarea acestui eveniment foarte important și interesant, precum și Banca Națională a României, gazda noastră.
Marea Britanie a fost dintotdeauna un prieten apropiat și un partener pentru România. Am fost unul din principalii susținători ai aderării României la NATO și Uniunea Europeană și am construit o relație importantă în interiorul UE. Numai anul trecut, spre exemplu, au venit la București și premierul David Cameron și ministrul de externe și cel al apărării.
Și, ca să fac un arc peste timp, țara dumneavoastră a avut un traseu dificil, dar pe care l-a parcurs cu perseverență în cei 26 de ani de la căderea comunismului.
De la o țară care altădată avea o inflație de 300%, fără instituțiile și infrastructura necesare unei economii moderne, România a devenit o opțiune din ce în ce mai interesantă pentru investitorii europeni, și nu numai.
Încă de la prima ședință de guvern, în toamna anului trecut, Prim-Ministrul Cioloș și-a exprimat dorința de a reforma administrația publică din România. Domnia sa a cerut să fie adoptate o serie de inițiative care să îmbunătățească coerența și calitatea serviciilor publice.
La invitația domnului Prim-Ministru, în luna februarie a venit la București șeful Aparatului de lucru al Guvernului britanic, Matthew Hancock, pentru un schimb de bune practici. Tot atunci, a fost semnat și un Memorandum de înțelegere privind cooperarea bilaterală pentru îmbunătățirea administrației publice. După cum remarca Matt Hancock, la baza reformei administrației publice stă potențialul transformator al tehnologiei. De exemplu, costul unei tranzacții digitale pentru anumite servicii guvernamentale în Marea Britanie este de aproape 20 de ori mai mic decât costul serviciilor prin telefon.
Reforma serviciilor publice presupune un grad înalt de empatie. Empatia cu nevoile cetățenilor și ale companiilor care, firesc, își doresc prosperitate. Reforma presupune, de asemenea, curiozitatea pentru ceea ce funcționează și pentru aplicarea de noi idei. Transparență în felul în care lucrăm și în modul în care ne construim și achiziționăm serviciile. Și, în fine, apropierea de contribuabil, cum îi spunem noi, taxpayer. Constatăm că rolul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic este cheie în această privință.
Ambasada Marii Britanii și eu personal susținem, în al doilea an la rând, un proiect important al Cancelariei premierului, în colaborare cu acest nou minister, destinat parteneriatelor pentru o guvernare deschisă. De asemenea, am mai spus-o și în alte intervenții publice, am apreciat inițiativa domnului consilier Cristian Ghinea de a crea o „Comisie de tăiat hârtii”. Ce bine sună! Din câte am înțeles, platforma online maisimplu.gov.ro a fost inundată de mesaje încă din primele zile de la lansarea sa.
În această eră digitală, guvernul trebuie să fie o sursă de încredere și să ofere alternative. Astăzi Marea Britanie poate să afirme că este unul dintre cele mai transparente guverne din lume. În prezent, pe portalul data.gov.uk sunt disponibile peste 20.000 de seturi de date. Și, poate chiar mai important decât atât, suntem deschiși către feedback. Transparența ne ajută să nu ne complacem. Ne poate face să ne simțim incomod, însă așa reușim să facem serviciile noastre mai bune.
Oamenii, contribuabilii, au nevoie de un guvern deschis pentru a se implica.
Deschiderea aduce cu sine resurse noi și mai multă claritate.
Un guvern deschis implică o legislație și contracte transparente. Achizițiile publice trebuie, prin definiție, să obțină ce e mai bun pentru cetățeni, oferind un sentiment de încredere că procesul este unul solid, deschis și decisiv.
Anul acesta este un an crucial în România în ceea ce privește reforma achizițiilor publice. Ambasada noastră a fost foarte atentă la dezbaterea privind modificările legislației în vigoare. Pentru că, în Marea Britanie, noi credem că achizițiile publice transparente și eficiente sunt o prioritate strategică pentru susținerea creșterii economice. Totodată, ele sunt esențiale pentru funcționarea pieței interne europene.
Noi susținem de ani buni eforturile autorităților române de a îmbunătăți mediul de afaceri prin lupta împotriva corupției și creșterea transparenței în sectorul public. Noul Cod Civil și noul Cod de Procedură Civilă, precum și activitatea continuă de revizuire a Strategiei Naționale Împotriva Corupției facilitează acest lucru. Pentru noi a fost o veste foarte bună că Guvernul a promis să crească predictibilitatea legilor prin reducerea numărului de ordonanțe de urgență. Simplificarea regulilor și regulamentelor, precum și deschiderea față de ceea ce are de spus sectorul privat vor ajuta ca economia să duduie. Într-un sens mai larg, pentru a atrage investiții străine trebuie ca potențialii parteneri externi să poată opera într-un climat de investiții transparent, clar și predictibil, iar contractele să fie respectate și corupția eliminată.
Marea Britanie a fost mereu un susținător al reformei la nivelul Uniunii Europene. Prim-Ministrul David Cameron a vizitat capitalele europene și a discutat cu șefii de stat și de guvern despre cele patru direcții de reformă: guvernanță economică, competitivitate, suveranitate, și protecție socială și libertate de mișcare. La Consiliul European din februarie, Prim-Ministrul a ajuns la un acord în privința acestor patru capitole, după cum urmează:
În ceea ce privește guvernanța economică, a fost păstrat dreptul Marii Britanii ca stat membru al pieței unice, dar nu și al zonei euro, de a-și menține siguranța sistemului economic și financiar. De asemenea, s-a ajuns la un acord privind protejarea companiilor britanice de eventuale discriminări. În plus, David Cameron a obținut acordul pentru o serie de principii cu caracter obligatoriu, prin care Marea Britanie să nu fie sancționată, exclusă sau discriminată de legislația europeană datorită alegerii de a păstra lira sterlină.
În privința competitivității, am obținut un angajament ferm pentru continuarea reformelor economice în anii următori, pentru a debloca întregul potențial al pieței unice și a genera creștere economică și locuri de muncă.
În domeniul suveranității, am obținut acordul pentru o viitoare schimbare a tratatelor, astfel încât Marea Britanie să fie exclusă de la angajamentul de a lua parte la o ‘uniune tot mai strânsă’. Totodată, am stabilit ca, acolo unde este posibil, să existe un mecanism de luare a deciziilor prin care acestea să fie redirecționate de la Bruxelles către Marea Britanie și alte state suverane. Acest acord se aliniază cu viziunea pe termen lung a Marii Britanii privind relația cu Uniunea Europeană și anume că trebuie să se bazeze pe urmărirea practică a interesului nostru național.
În ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor și ajutoarele sociale, am negociat prerogative noi pentru a combate abuzurile și pentru a reduce gradul de atractivitate a sistemului britanic de beneficii sociale. Scopul nostru este să reducem imigrația, prin introducerea unor reguli echitabile, în spiritul unei economii de piață deschise.
După acordul obținut la Consiliul European din luna februarie, premierul britanic a revenit la Londra cu o agenda de reformă pe care a prezentat-o publicului larg, în pregătirea referendumului din 23 iunie privind apartenența la UE. Așa cum a spus public, David Cameron pledează pentru rămânerea Marii Britanii într-o Uniune Europeană reformată. În spiritul unei îndelungate tradiții democratice, decizia privind viitorul țării în interiorul sau în afara Uniunii Europene va fi luată de poporul britanic.
Reformele propuse de Londra sunt relevante și pentru țara dumneavoastră. În acest context, este oportun să ne oprim asupra unora din temele negociate la capitolul de competitivitate.
România are de câștigat într-o Uniune Europeană reformată
Și în România și în Marea Britanie lumea vrea schimbare, eficiență, vrea să vadă banul bine cheltuit. David Cameron a vorbit în mai toate capitalele europene, inclusiv la București, despre nevoia de reformă, de competitivitate și de eliminare a birocrației excesive.
Premierul spunea săptămâna trecută, într-o vizită la Vauxhall Motors din Marea Britanie, că o Europă reformată, cu o piață unică finalizată (la capitole precum serviciile și energia) este un loc bun pentru noi. Pentru că facem parte, în cadrul UE , din cea mai mare zonă de liber schimb și piață unică de oriunde din lume: 500 de milioane de oameni, mai mare decât cea a Statelor Unite și decât piața internă din China.
Piața Unică are trei mari avantaje: facilitează comerțul liber în interiorul său, elimină bariere pe care nici cele mai liberale acorduri comerciale nu le pot oferi și, în fine, împuternicește, dacă pot să zic așa, încheierea unor acorduri avantajoase cu parteneri din afara UE.
Marea Britanie a promovat mereu la nivelul Uniunii Europene cultura orientată înspre creșterea și susținerea afacerilor mici si mijlocii. Spunea David Cameron într-un discurs la Institutul Bloomberg, acum ceva vreme, că ne dorim o Uniune mai eficientă și mai puțin birocratică. Am făcut multe progrese în ultimii ani, în special odată cu cooptarea unor oameni de afaceri influenți, în coordonarea Prim-Ministrului. Aceștia au elaborat recomandări pentru reglementări care să ajute afacerile, nu să le pună piedici. Suntem bucuroși că aceste propuneri au fost luate în considerare și că Uniunea Europeană a început să se concentreze tot mai mult pe reducerea costurilor pentru companii și simplificarea reglementărilor.
Din 2014, noua Comisie Europeană a început reforma sistemului legislativ prin reducerea cu 80% a numărului de inițiative anuale. Legislația europeană a fost astfel revizuită pentru a elimina excesul de reglementări din diverse domenii, de la managementul deșeurilor până la contabilitate.
* România să susțină reducerea birocrației
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică consideră că jumătate din reglementările costisitoare din statele membre sunt generate la Bruxelles. Desigur că economia are de câștigat în urma unor reguli europene echilibrate și bine definite. Ele înlătură barierele pieței unice și protejează consumatorii și mediul. Dar ele trebuie să fie adaptate și business-urilor mici și mijlocii.
Comisia Europeană a adoptat deja măsuri care să ajute IMM-urile, cum ar fi reducerea cheltuielilor administrative cu 25%, economisind astfel 40 de miliarde de euro; acordarea de micro-subvenții și reguli simplificate pentru IMM-uri. E important, credem noi, ca vocile care susțin reducerea birocrației să vină din toate colțurile Uniunii Europene. Și dumneavoastră sunteți beneficiari ai unui sistem birocratic european mai eficient și mai suplu.
* Serviciile sunt esențiale pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene
Industria este, prin tradiție, principala sursă de exporturi a României, dar sectorul serviciilor are, de asemenea, un potențial imens de dezvoltare. În prezent, serviciile reprezintă doar aproximativ 50% din PIB-ul țării. O piață unică a serviciilor ar duce la dispariția barierelor nejustificate pentru mediului de afaceri, inclusiv pentru business-urile din România, și ar oferi acces către o piață mult mai variată.
În Uniunea Europeană, sectorul serviciilor reprezintă 70% din PIB-ul european și peste 90% din noile locuri de muncă, însă doar 20% din comerțul intern european. În cazul în care UE ar avea o piață a serviciilor unică, PIB-ul Uniunii ar putea crește cu până la 2,6% în deceniul următor.
Suntem de părere că sectoarele care ar sprijini cel mai mult competitivitatea industrială sunt serviciile profesionale de afaceri, construcții și e-commerce, domenii în care România are un potențial important.
Pentru ca România să profite de potențialul său în domeniul comerțului online, Uniunea Europeană trebuie să își finalizeze piața unică și la acest capitol. Agenda britanică de modernizare și reformă a UE își propune completarea pieței unice pentru economia digitală și stimularea comerțul digital transfrontalier.
Dezvoltarea Pieței Unice Digitale până în 2020 ar putea duce la o creștere de 4% a PIB-ului Uniunii Europene.
În aceeași măsură, liberalizarea comerțului ar putea deschide drumul către alte surse de creștere încă neexploatate în prezent.
Potrivit celor mai multe studii, Acordul de Comerț Liber dintre Uniunea Europeană și Statele Unite – TTIP - va aduce României beneficii modeste pe termen scurt, deoarece economia sa este în prezent orientată către piețele UE.
Pe termen lung, pe măsură ce tot mai multe firme vor conștientiza noile oportunități comerciale aduse de acest acord, parteneriatul strategic dintre România și SUA ar putea dobândi un aspect economic important. De exemplu, sectorul IT extrem de competitiv al României sau industriile creative în curs de dezvoltare ar putea găsi noi modalități de extindere.
Am vorbit mult despre reforme, birocrație și potențial de creștere economică.
Dar nu e vorba numai despre bani.
Marea Britanie și România vor, în egală măsură, prosperitate și creștere economică. Își doresc ca cetățenii lor să aibă o viață bună și sigură, la adăpost de crize economice sau de amenințări la adresa securității naționale.
Putem să ne fie mai bine dacă ridicăm barierele și dacă deschidem drumul pentru inovație.
Este important să lucrăm împreună pentru a atinge aceste obiective.
