Astfel, numărul respondeților care se așteaptă ca veniturile să crească rămâne în jur de 60%, apropiat de procentajul de 62% din luna martie 2015, indicând astfel un sentiment pozitiv și de stabilitate, potrivit Consiliului Iinvestitorilor Străini.
Cu toate acestea, numărul celor care se așteaptă la o creștere semnificativă a afacerilor a scăzut de la 14,28% la 7,4%, comparativ cu o creștere de la 48,5% la 51,9% a respondenților care văd o creștere moderată.
Un alt aspect pozitiv este că nici unul dintre participanții la studiu nu anticipează o contracție semnificativă, dar cei care așteaptă oarecum o scădere a veniturilor a crescut de la 2,86% la 7,4%, indicând astfel provocări specifice sectorului în care își desfășoară activitatea.
Una dintre schimbările majore în ceea ce privește răspunsurile companiilor se referă la creșterea pieței interne și de export.
Așteptările de creșterea per ansamblu a pieței interne au scăzut de la 58% la 53%, în timp ce din perspectiva de creștere a pieței de export, acestea au scăzut de la 45,8% la 40%.
În mod similar, perspectiva de creștere globală a scăzut în perioada martie 2015-septembrie 2015 de la 68,5% până la 53,2%, un număr crescut de respondenți având sentimentul că afacerea lor va rămâne substanțial aceeași.
Proporția membrilor FIC care au răspuns că aceasta va rămâne la fel a crescut de la 20,69% până la 38,3%.
Investițiile de capital și planul de forță de muncă
Perspectivele de ansamblu pentru investițiile de capital rămân în linii mari aceleași din martie pâna în septembrie.
Cu toate acestea, există o creștere semnificativă a respondenților care consideră că România are un grad de atractivitate mai ridicat în comparație cu celelalte locații din grup.
În ceea ce privește potențialul pe care România îl are de oferit, 44,4% au observat o îmbunătățire a atractivității, față de 28% în luna martie.
Din perspectiva disponibilității forței de muncă, 58,5% dintre respondenți semnalează disponibilitatea de forță de muncă competitive, în timp ce 22,6% disponibilitatea de forță de muncă înalt calificată, rezultând un total de 80% răspunsuri care indică o disponibiltate bună a forței de muncă per ansamblu.
Mediul legislativ și eficiența administrativă rămân provocări semnificative.
Având în vedere potențialul economic, există încă un număr mare de companii care își exprimă îngrijorarea cu privire la povara legislativă și administrativă, considerând-o un obstacol cheie în realizarea obiectivelor. Un număr semificativ de mare de respondenți consideră că lipsa unei birocrații eficiente și transparente limitează realizările din afacerile lor. Astfel, 85% dintre respondenți consideră birocrația ca fiind necompetitivă și 80% dintre respondenți semnalează lipsa de transparență din inițiativele legislative.
De asemenea, 65% dintre respondenți au declarat că și capacitatea administrativă de reglementare este necompetitivă. Un sentiment similar este exprimat și în ceea ce privește infrastructura. Astfel, 67,9% și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unei infrastructure care să sprijine competitivitatea, 26,4% având sentimentul că este inadecvată și 41,5% menționând ca fiind moderat necompetitivă.
Lipsa de încredere în cadrul legislativ și infrastructură subliniază nevoia unor politici publice mai coerente și alocarea mai eficientă a resurselor, precum și îmbunătățirea cadrului legislativ și dezvoltarea infrastructurii, pentru a ajuta România să atingă potențialul economic pe care îl are.
Consiliul Investitorilor Străini numără în prezent 118 de companii, ale căror investiții cumulate reprezintă aproximativ 35 miliarde euro, adică aproape două treimi din totalul investițiilor străine directe realizate în România din 1990 până în prezent.
