Guvernatorul BNR avertizează din nou asupra situației finanțelor publice și cere un compromis între ciclul economic și cel politic pentru a evita o corecție mai dură a economiei care să fie impuse de piețe.
Mugur Isărescu spune că România a făcut progrese economice remarcabile în ultimii 20 de ani, cu cea mai rapidă convergență la media Uniunii Europene din regiune, dar a rămas și o constantă: în ultimii 20 de ani, politicile guvernamentale au fost prociclice.
“Nu fac parte din categoria celor care cred că ciclul electoral trebuie să se dea după ciclul politic, au altă logică. Dar trebuie să se facă eforturi pentru ca ele să se împace, să nu apară divergențe, fracturi. Trebuie găsită o formulă de compromis între ciclul economic și ciclul politic”, spune guvernatorul la o conferință organizată de Consiliul Concurenței și Camera de Comerț și Industrie a României.
Isărescu atrage atenția din nou la situația deficitului de cont curent, care a crescut în tandem cu deficitul bugetar și este estimat să depășească 5% din produsul intern brut în acest an.
“Poți să minți oriunde în statistică, dar unde este prinsă minciuna este balanța de cont curent (…) Consumul a fost acoperit din importuri, ca să nu explodeze prețurile, înseamnă că ai creat locuri de muncă în alte țări”, explică guvernatorul.
Isărescu spune și că trecerea de la o perioadă de creștere economică la o scădere economică ne-ar putea prinde în situația în care guvernul nu are resurse să stimuleze economia și chiar ar putea fi forțat să ia măsuri.
“Nu poate să fie ceva mai rău decât ca atunci când economie o ia în jos să nu ai resurse să o stimulezi. Dimpotrivă, vei fi nevoit să tai resurse. Ne vor forța piețele să luăm măsuri de corecție exact când nu trebuie”, explică guvernatorul.
Începând cu 2016, guvernele succesive ale României au avut deficite bugetare de 3% din PIB, iar în acest an deficitul ar putea depăși acest prag, având în vedere cifrele de execuție bugetară la 9 luni și avertismentele noului executiv PNL.
Mai mult, creșterea pensiilor cu 40% din toamna anului viitor ar urma să crească excesiv cheltuielile statului, Comisia Europeană estimând un deficit bugetar de 4% din PIB în 2020 și peste 6% în 2021.
