Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că începe să creadă că nivelul actual al ratei cheie, stabilit în ianuarie la 7%, este limita de sus pentru acest an, în condițiile în care banca centrală vede inflația în scădere la 7,1% în decembrie. Pe de altă parte, Isărescu spune că băncii centrale nu-i face plăcere să vadă un exces de lichiditate atât de ridicat în sectorul bancar și că acesta este generat de intrări de capitaluri.
”La ședința precedentă nu m-am pronunțat, nu mă pronunț nici acuma, dacă va fi limita. Dar pot să am formulare cam așa: încep să cred că este limita”, spune Isărescu, întrebat dacă dobânda cheie de 7% reprezintă limita pentru acest an sau am mai putea vedea și scăderi.
Banca centrală a majorat rata cheie cu 0,25 puncte procentuale în ianuarie la 7%, dar a menținut-o neschimbată la următoarele două ședințe de politică monetară. Analiștii estimează că BNR nu va mai crește dobânda peste acest nivel și că ar putea veni cu scăderi pe măsura ce inflația va ajunge la nivelul ratei cheie.
Isărescu atrage atenția că inflația a fost generată în principal, pe parcursul anului trecut, de un șoc pe partea ofertei, în special în energie, care s-a răsfrânt ulterior și în costul altor produse și servicii.
”Puteam să ne ducem cu dobânda la 20%, că tot nu omoram inflația, omoram economia”, arată Isărescu.
Guvernatorul mai spune că factorii care au făcut inflația să crească anul trecut acum s-au diminuat, chiar dacă nu au dispărut de tot. Pe de altă parte, inflația de bază, cea urmărită de băncile centrale și din calculul căreia sunt eliminate o serie de prețuri volatile și administrate, ar urma să contribuie cu peste 80% din inflația totală de 7,1% din acest an, ceea ce arată o presiune inflaționistă fundamentală în economie – de altfel, BNR estimează un exces de cerere peste așteptări și prelungit cu trei trimestre față de cât era estimat anterior.
Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei vor mai crește dobânzile, spune Isărescu. ”Este o atenționare pe care o fac pentru cei care se reped să ia credite în valută, considerând că sunt mai ieftine”, atrage el atenția.
Întrebat dacă majorarea dobânzilor va ajuta cu reducerea inflației fără ca BNR să mai crească dobânzile, Isărescu spune că pe de o parte ajută, pentru că inflația este și una internațională, dar pe de altă parte trebuie văzute și efectele asupra mișcărilor de capital.
”Lumea actuală este dominată de mișcările de capital, mai ales când ai libertate totală, în România nu ai nicio restricție la mișcările de capital. Atunci trebuie să te uiți cu atenție. Câteodată este mai greu să navighezi în condiții de inundație, decât în condiții de secetă. Și ne uităm la capitaluri”, spune Isărescu.
În piață, dobânzile sunt în scădere încă din toamnă în cazul ROBOR, pe fondul unui excedent record de lichiditate, care a atins peste 30 de miliarde de lei zilnic în aprilie.
”De unde credeți că a venit?”, răspunde Isărescu, întrebat dacă creșterile de lichiditate din ultima vreme sunt generate de intrări de capitaluri. ”S-au suprapus peste fondurile europene și intrările capitalurilor de investiții străine directe, avem o sumă record de anul trecut, avem și investiții pe termen mai scurt, care se uită la diferențialul de dobândă, la riscuri”, arată Isărescu
”Nici că ne face plăcere!”, răspunde Isărescu, întrebat dacă banca centrală este deranjată de excesul de lichiditate.
Pe de altă parte, BNR nu a apelat la operațiuni de atragere a depozitelor pentru a drena lichiditatea din piață (la o dobândă de 7% pe an) și lasă băncile să parcheze banii la 6% peste noapte, nivel despre care Isărescu spune că reprezintă ”o dobândă rezonabilă, 6% nu e de aruncat”.
Banca centrală estimează că inflația va scădea la 4,2% la finele anului viitor.
