Băncile ar trebui să restructureze datoriile acelor companii care pot deveni solvabile în economia de după pandemie și să faciliteze ieșirea ordonată a firmelor care probabil nu vor reuși să supraviețuiască, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la începutul unei conferințe organizate de FMI și BNR.
"Sunt de acord că (după pandemie, n.r.) vor apărea schimbări pe termen lung în structura economiei, deși în acest moment ele sunt greu de estimat. Pot spune că este necesară o mai bună calibrare a politicilor, pentru a echilibra schimbările structurale, iar băncile ar trebui să pună în aplicare înțelegeri pentru restructurarea datoriilor acelor firme care pot deveni solvabile, iar simultan să faciliteze ieșirea ordonată a acelor firme care nu e probabil să reușească în economia post-pandemică", a afirmat Mugur Isărescu, arată Agerpres.
Guvernatorul BNR a apreciat că întârzierile în revenirea economiei vor pune și mai multă presiune pe resursele publice.
"Cum incertitudinile rămân foarte mari, întârzierile suplimentare în recuperarea economică vor pune și mai multă presiune pe resursele publice și vor complica negocierile în ceea ce privește alocarea acestora. Cu toate acestea, voi încheia într-o notă optimistă, spunând că sperăm într-o recuperare economică rapidă, iar noi continuăm să ne îndeplinim partea noastră în ceea ce privește combaterea efectelor pandemiei", a spus el.
Isărescu a subliniat importanța rolului politicilor privind lichiditatea și solvabilitatea corporative în timpul pandemiei de Covid-19.
"De-a lungul anilor, în vremurile normale, am avut onoarea să găzduim aici, la Banca Națională a României, diverse prezentări ale rapoartelor prestigioase ale FMI, care au stârnit discuții interesante ale participanților. Cercetările de înaltă calitate realizate de FMI au oferit întotdeauna o bază empirică și conceptuală solidă pentru realizarea de politici în regiunea noastră. Astăzi vom avea ocazia să discutăm rolul politicilor în ceea ce privește lichiditatea și solvabilitatea corporative în timpul pandemiei de Covid-19. Aceasta este una din cele mai importante teme ale raportului privind Perspectiva Economică Regională pentru Europa, publicat toamna trecută. Analiza acestei ediții are scopul de a califica potențialul impact al crizei Covid-19 asupra lichidității și solvabilității corporative, în general cu privire la riscuri, și de a evalua limitele până la care politicile de sprijin vor ajuta la limitarea aceste riscuri. Apreciem acest efort semnificativ al FMI, care folosește informații de la companii europene, și pot spune că suntem de acord cu concluziile principale ale raportului", a menționat acesta.
Șeful băncii centrale a arătat că o creștere a îndatorării companiilor ridică îngrijorări în ceea ce privește riscurile de solvabilitate și perspectivele de investiții.
"Schemele de ajutor care au rolul păstrării locurilor de muncă, moratoriile pentru obligațiile de plată, granturile și garanțiile de credit pot fi eficiente în îmbunătățirea nevoilor de lichiditate a companiilor, acest lucru fiind valabil chiar mai mult în economiile avansate decât în cele emergente. Cu toate acestea, mergând înainte, creșterea îndatorării ridică îngrijorări în ceea ce privește riscurile de solvabilitate și perspectivele de investiții. Este adevărat că, din perspectiva băncilor centrale, toate capitolele raportului sunt extrem de relevante. Personal, tot timpul urmăresc rapoartele de cercetare ale FMI pentru confirmări ale propriilor noastre scenarii, pentru puncte de vedere diferite asupra unor anumite subiecte, dar chiar și pentru stegulețele roșii", a susținut Isărescu.
Potrivit acestuia, impactul final pe care pandemia l-a avut asupra economiei în anul 2020 încă nu a fost calculat.
"Perspectiva Economică Regională 2020 pentru Europa oferă o analiză foarte necesară din punctul de vedere al FMI asupra oportunităților și provocărilor pe care regiunea noastră le poate aștepta la finalul unui an foarte dificil de restricții și de dificultăți sociale și economice. Pentru 2020, FMI estimează - este încă o estimare - o scădere a PIB-ului real în Europa de 7%, cea mai mare scădere de după cel de Al Doilea Război Mondial. Mulțumită politicilor de răspuns extraordinare au fost evitate consecințe chiar mai dramatice decât atât. Eu înțeleg că impactul maxim al pandemiei asupra companiilor în anul 2020 încă nu a fost calculat, dar acesta va fi făcut public odată cu trecerea timpului și odată ce mai multe informații devin disponibile", a mai spus Mugur Isărescu.
