Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că banca centrală nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care, în regiune, a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor.
Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.
“Timingul de revenire la normalitate este cel mai important, dar nu avem aici o certitudine. Depinde și de presiunile inflaționiste. Am început deja cu un control mai serios al lichidităților pe piața monetară. Ne pregătim pentru ce va urma”, spune Isărescu, la briefingul de presă de după ședința de politică monetară, în care banca centrală a menținut dobânda cheie la 1,25%.
Banca centrală a atras de la bănci depozite de 5,5 miliarde de lei la începutul acestei săptămâni, după o pauză de trei săptămâni.
Isărescu arată din nou că epoca dobânzilor reduse se apropie de final și indică spre creșterea inflației la nivel mondial.
“Prognoza noastră este că inflația va fi în creștere. Este legată de prețurile administrate, pe care nu le putem controla.Urmează creșterea prețurilor la gaze naturale. Este un fenomen tranzitoriu, influența majorării prețurilor la electricitate va ieși din calcul în ianuarie anul viitor. Prognoza noastră pe termen mediu nu este încă alarmantă. Folosesc “încă” pentru că sunt foarte mulți factori care acționează în acest sens. Vom doza foarte bine instrumentele de politică monetară, ne vom uita și la politica fiscală. Pentru ca pe deoparte să asigurăm ieșirea din recesiune, creșterea economică sustenabilă, iar pe de altă parte să asigurăm ținerea inflației sub control. Ne vom adapta la situația curentă”, adaugă Isărescu.
În privința inflației la nivel internațional, mai exact la ratele de peste 5% atinse în SUA, Isărescu spune că există două teorii, cea dominantă, care consideră că inflația este tranzitorie, și cea minoritară, dar susținută de voci cu autoritate, că pericolul inflaționist nu trebuie subestimat. Dă în acest sens exemplul perioadei anilor 70, când cheltuielile publice excesive cu războiul din Vietnam și programul spațial au dus inflația la peste 8-10%, astfel încât a fost nevoie de o creștere mare a dobânzilor.
“Nu putem decât să urmărim cu foarte mare atenție și să stăm cu arma la picior. Impactul din SUA nu este atât de direct, ne uităm mai degrabă la UE, la zona euro”, spune Isărescu.
“Presa de specialitate atenționează asupra faptului că perioada dobânzilor mici este pe terminate și debitorii trebuie să-și facă calcule cu mare prudență ca să aibă în vedere viitoare creșteri de dobândă, care se vor întâmpla peste tot în lume”, spune Isărescu, care a refuzat, însă, să asume personal un sfat pentru debitori.
Guvernatorul dă exemplul țărilor din regiune (Ungaria, Polonia, Cehia), care au redus dobânzile până aproape de 0, în contextul pandemiei, și apoi s-au confruntat cu creșterea inflației.
“Am evitat să ajungem cu dobânzile la 0, pentru că am avut o situație specifică, două deficite gemene mari - deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Am plecat de la 4% cu inflația. Dacă s-ar fi dus mai sus ne-ar fi fost aproape imposibil să revenim”, spune guvernatorul.
România a păstrat cea mai mare dobândă de politică monetară din Uniunea Europeană, amintește Isărescu, dar inflația nu a crescut anul trecut și banca centrală a asigurat și o relativă stabilitate a leului.
Țările vecine au avut avantajul unor echilibre sau chiar excedente în contul curent, în timp ce deficitele bugetare au fost mult mai mici decât în România, mai explică Isărescu.
Recent, băncile centrale din Ungaria și Cehia au crescut dobânda cheie și au semnalizat trecerea într-un nou ciclu de întărire a politicii monetare, în timp ce analiștii se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în acest an sau la începutul anului următor și în Polonia. Va acționa BNR pentru a menține diferențialul de dobândă față de regiune?
“Când se vor apropia de noi începem să ne gândim cu mai mare atenție. Dar, nu uitați, au ajuns campioni la inflație în UE! Noi nu mai suntem!”, spune Isărescu, care arată că inflația a ajuns și la peste 5% în Ungaria.
Referința pentru creditele acordate consumatorilor a scăzut de la începutul lui iulie și va scădea din nou din toamnă, ca urmare a modului în care acest indicator se aplică și se calculează, cu o întârziere semnificativă față de data la care sunt culese dobânzile.
Isărescu spune că BNR nu mai caută nicio modificare a modului de calcul a indicatorilor de referință. „Este posibil ca creditarea pentru populație să fie ceva mai ieftină. Nu cred că este ceva rău, pentru că dobânzile noastre sunt ceva mai ridicate decât în zona euro. Nu ne vom grăbi să le împingem puternic în sus, dar nici să le mai scădem”.
Guvernatorul mai arată că am putea vedea o îmbunătățire a situației contului curent în acest an, deși deficitul este estimat la circa 6% din PIB, pentru că dispare efectul pandemiei, care a dus la creșterea accelerată a importurilor, dar și cel al secetei de anul trecut. “Sper că ușor-ușor exporturile vor crește, mai ales pe seama exporturilor de cereale”.
