Excedentul de cont curent a scăzut de la 322 de milioane de euro, în ianuarie 2019, la 149 de milioane de euro, în prima lună din 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri și servicii și al scăderii excedentului din veniturile secundare. Totodată, investițiile străine directe au scăzut ca flux față de startul anului 2019, în timp ce datoria externă a crescut ca urmare a împrumutului luat de Guvern de pe piețele externe.
Începutul anului 2020 nu vine cu date bune privind poziția externă a României. Balanța bunurilor, care a afectat cel mai mult poziția externă a României în ultimii ani, a consemnat un deficit mai mare cu 79 milioane euro decât în ianuarie 2019, la 1,3 miliarde de euro, pe fondul creșterii importurilor la aproape 6,6 miliarde de euro, de la 6,3 miliarde de euro, în timp ce exporturile au crescut cu doar 177 de milioane de euro, la sub 5,3 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Balanța serviciilor, de unde s-a echilibrat parțial contul curent în ultimii ani, a înregistrat un excedent mai mic cu 56 milioane euro decât în ianuarie 2019. Deficitul pe servicii de turism a crescut cu 14 milioane de euro, la 170 de milioane de euro, în timp ce excedentul pe categoria alte servicii, unde intră și IT&C, a scăzut cu 40 de milioane de euro, la 290 de milioane de euro, mai ales pe fondul diminuării excedentului pe servicii pentru afaceri.
Transporturile au generat un excedent similar celui de anul trecut, la 342 de milioane de lei.
Transporturile și turismul sunt printre cele mai afectate domenii de epidemia de coronavirus la nivel global și inclusiv în România, astfel că datele pentru martie și lunile următoare ar trebui să arate o scădere atât a intrărilor, cât și a ieșirilor de valută pe aceste conturi.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, situația stă mai bine decât în ianuarie 2019, în condițiile în care excedentul a crescut cu 157 de milioane de euro, la 739 de milioane de euro.
Pe de altă parte, excedentul balanței de venituri secundare s-a redus cu 195 de milioane de euro, la 20 de milioane de euro, pe fondul unor intrări mai reduse de bani și a unor ieșiri mai mari. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au fost de 451 milioane euro, în scădere de la 499 milioane euro în luna ianuarie 2019, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 258 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 193 milioane euro.
Datoria externă totală a crescut cu peste 3,9 miliarde de euro față de finele lui 2019, mai ales ca urmare a creșterii datoriei publice pe termen lung, după ce statul a împrumutat 3 miliarde de euro de pe piețele externe. Un alt element de creștere în constituie și influența variației prețurilor titlurilor de valoare emise de administrația publică în valoare de circa 602 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare 14 milioane euro, potrivit băncii centrale.
BNR modificat metodologia de calcul privind poziția externă începând cu toamna anului trecut. Pe metodologia veche, contul curent arăta un deficit de 114 milioane de euro și probabil că ar fi arătat unul și mai adânc pentru începutul acestui an.
