Numărul cazurilor de faliment a explodat anul trecut, aproape 7.450 de firme aflându-se în această procedură, în creștere cu peste 2.000 de firme față de 2014, conform datelor Ministerului Finanțelor și Registrului Comerțului. Cele mai multe societăți comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcțiilor (9%), urmate de cele din comerțul cu alimente, băuturi și tutun (5%) și transporturi (4%). Comerțul cu material lemnos, restaurantele și comerțul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.
"Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcții, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construiești un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuația prețurilor materialelor de construcții, de forța de muncă angajată și mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment și mai riscant, înăsprirea condițiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016", arată analiștii de la KeysFin, care au centralizat datele.
Nici comerțul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă "ca pe roate", dovadă că, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi și tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerțul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăți comerciale aflate în procedură de faliment.
CITEȘTE ȘI Supraviețuitorii roller-coaster-ului economic de după ‘89: buticuri și afaceri de cartier, dar și companii mari "Comerțul este, fără îndoială, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia românească, însă comportă și riscuri pe măsură. Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurența acerbă influențează decisiv evoluția companiilor. Datele statistice arată că cele mai multe firme aflate în faliment sunt unități mici, firme cu un singur spațiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reușit să facă față concurenței marilor jucători din domeniu care vin cu prețuri de dumping, cu oferte promoționale, cu un marketing agresiv", explică analiștii KeysFin.
O concurența acerbă se manifestă și în sectorul de restaurante, iar un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise și în activități de consultanță pentru afaceri și management (129), întreținerea și reparație autovehiculelor (98), intermedieri în comerțul cu diverse produse (97). Alte 5182 de firme aflate în procedură de faliment proveneau din alte domenii de activitate.
Un alt aspect care reiese din statistică arată că cele mai multe societăți comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 și 9 ani de activitate. "Datele arată că tendința generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulți ani pe piață este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înființată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înființare. Asta arată că, până la urmă, experiența în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business", spun analiștii.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Schimbările pregătite de Guvern, la cererea ANAF, care vor zgudui regulile insolvenței Ei atenționează astfel ca, atunci când se dorește să fie semnat un contract cu o firmă, să fie analizată mai degrabă la evoluția indicatorilor financiari decât experiența de business.
Statistica arată totodată că cele mai multe firme care au ajuns în situație de faliment anul trecut au fost în București (1.402), un număr dublu față de anul precedent (699). În top-ul județelor cu societăți comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureș (428), Timiș (295), Brașov (294), Iași (288), Mureș (286), Constanța (260) și Argeș (252). La polul opus s-au situat județele Vaslui (38), Caraș Severin (44), Ialomița (44), Sălaj (48), Călărași (50).
"Cele mai multe falimente sunt în București pentru că și numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât și riscurile de insolvențe și falimente sunt mai mari. Situația din Vaslui, Caraș Severin și Ialomița nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puține decât în alte locuri", arată analiștii.
Statistica relevă și că există județe în care numărul procedurilor de faliment a crescut spectaculos față de 2014. În Arad sunt înregistrate 124 de faliment față de 75 în 2014, în Brăila sunt 127 față de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj-Napoca este un număr dublu de proceduri de faliment (216). "Situația generală arată că numărul falimentelor s-a accentuat în 2015, semn că evoluția macroeconomică a României nu se traduce, neapărat, într-o bunăstare pentru întregul spectrul de business, cum nici toți românii nu percep creșterea economică la același nivel", au mai spus analiștii.
