„Ierarhia orașelor” în termenii indicelui de atractivitate arată că cele mai atractive orașe continuă să fie Bucureștiul, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Constanța, Galați, Brașov, Oradea și Ploiești, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
În cele mai multe cazuri poate fi observată o corelație pozitivă între indicele de atractivitate și valoarea capitalului străin atras de un oraș anume (de exemplu, Brașov este cotat al 8-lea în termeni atât al indicelui de atractivitate cât și de atragere a capitalului străin), arată documentul.
Proximitatea graniței de vest oferă avantaje clare, pentru că zona vestică este în general preferată de investitori datorită amplasării în apropierea piețelor europene vestice. Astfel, poziția geografică reprezintă în mod evident un factor de atracție, în special pentru centrele de producție, arată Hotnews.ro
În România, investițiile domestice, deși ușor în recuperare comparativ cu anii precedenți, rămân insuficiente pentru păstrarea economiei pe linie de plutire.
Totuși, criza economică actuală vine cu o oportunitate reală pe care România ar trebui să o valorifice. Cea mai mare oportunitate pentru România și orașele sale o reprezintă fenomenul reshoring (planurile curente ale companiilor europene de a reduce sau repatria lanțurile valorice de producție/ facilitățile, având în vedere distanțele din ce în ce mai problematice și tensiunile comerciale care au escaladat din cauza pandemiei).
Astfel, capacitățile de producție retrase de pe alte continente ar trebui relocate în România dacă putem să câștigăm competiția cu alte state din regiune și să demonstrăm avantajele noastre competitive. România este foarte competitivă în termeni de costuri iar producția industrială a crescut semnificativ în anii din urmă. Aceste caracteristici pot transforma țara într-un magnet pentru investiții, în special în zona de producție.
În viitor, se preconizează că conexiunea dintre Europa și China se va schimba; multe capacități de producție importante ale companiilor europene care funcționează în Asia vor fi relocate în Europa pentru a controla mai bine lanțul de aprovizionare. România și alte țări CEE sunt atractive în special pentru piața forței de muncă, cu salarii inferioare celor din Europa de vest, similare în unele cazuri – și în special în anii recenți – cu cele din China.
De exemplu, costurile forței de muncă în sectorul de producție din Germania este de șase ori mai mare decât în România. Fiecare oraș românesc trebuie să-și dezvolte propriul profil economic pentru a se specializa și pentru a atrage capitalul potrivit conform viziunii de creștere dezvoltată local.
Competitivitatea este adesea descrisă precum validarea externă a economiilor orașelor în era globalizării. De obicei, locurile pot fi echivalentul corporațiilor, concurând pentru talent și aport de piață într-o economie globală.
Acesta este motivul pentru care competitivitatea și atractivitatea sunt indicatori importanți pentru analizarea performanței economice a orașelor și abilitatea lor de a atrage capital mobil, cunoștințe și companii inovatoare.
Doi indici au fost dezvoltați pentru a evolua performanța orașelor din România: indicele competitiv (concentrat pe performanța actuală) și indicele de atractivitate (concentrat pe performanța potențială)
Nu este nicio surpriză faptul că cel mai competitiv oraș din România este București, cel mai mare oraș care concurează în prezent pe picior de egalitate în termeni de productivitate cu alte orașe importante din UE.
Este urmat de alte orașe dezvoltate (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara etc.), care sunt de asemenea, importante hub-uri economice. Orașele competitive secundare sunt esențiale pentru mai puternica performanță regională, pentru că propagă creșterea și dezvoltarea în localitățile vecine.
Datele au prezentat o corelație pozitivă între performanța economică exprimată prin VNB/capita și indicele de competitivitate, care înseamnă că un oraș competitiv oferă cu adevărat oportunități mai bune cetăților săi.
Alte orașe (Ghimbav, Mioveni, Năvodari, Găești, Otopeni etc.) beneficiază foarte mult de proximitatea lor la polii de creștere urbană și acest lucru este reflectat în nivelul de competitivitate. Mai mult, s-a observat că valoarea indicelui este corelată cu nivelul de specializare al unui oraș (de exemplu, Ghimbav este specializat în industria aerospațială, Mioveni este specializat in industria auto – ambele au valori ridicate ale indicelui de competitivitate).
Pe scurt, acest lucru înseamnă că un grad mai ridicat de specializare în cadrul unui oraș creează premisa unui nivel de competitivitate mai mare. Orașele puternic specializate, însă, sunt susceptibile de schimbări bruște economice. Astfel, ori de câte ori este posibil, trebuie luat în considerare la nivel local un echilibru între specializare și diversificare, mai recomandă Banca Mondială.
