Creșterea economică ridicată din 2016 și 2017 a dus la reducerea decalajului față de media Uniunii Europene. Regiunea București-Ilfov este cea mai dinamică și cea mai dezvoltată și a atins în 2017 un nivel al produsului intern brut per capita ajustat egal cu cel al Macroregiunii Bavaria din Germania și peste cel al Regiunii Budapesta, arată date analizate de Profit.ro. O dinamică ridicată are și Regiunea de Vest în ultimii ani. De cealaltă parte, Regiunea Nord-Est, compusă în mare parte din județe din Moldova, rămâne printre cele mai sărace din Europa și chiar cu mult sub media țării.
De ce este important: Recuperarea decalajului față de Europa Occidentală a accelerat după aderarea României la UE, însă acesta se menține ridicat și este unul dintre factorii care contribuie la depopularea țării prin imigrație și la scăderea potențialului economic. Chiar dacă România crește per ansamblu, există o disparitate mare între regiuni și aceasta nu pare să se reducă, ba dimpotrivă.
Produsul intern brut per capita – valoarea monetară a producției finale de bunuri și servicii împărțită la numărul de locuitori – a ajuns în 2017 la 9.600 de euro, cu 1.000 de euro mai mult decât în 2016, urmare a creșterii reale PIB cu 7%, dar și a unei inflații mai ridicate care nu s-a văzut însă în cursul de schimb.
Sursa date: Eurostat. Click pe grafic pentru mărire
Biroul de statistică al UE – Eurostat – a publicat datele privind evoluția PIB pe regiuni de dezvoltare, menite să arate nu numai cum se mișcă țările în interiorul Uniunii, dar și cum evoluează regiunile la nivel european.
Datele sunt ajustate, pentru comparabilitate, cu paritatea puterii de cumpărare, un fel de monedă artificială care nivelează diferențele de prețuri la bunuri și servicii între țări. Astfel, în 2017, nivelul PIB per capita ajustat a fost de 18.800 de euro, cu 1.400 de euro peste cel din 2016.
Sursa date: Eurostat. Click pe grafic pentru mărire
Vestea bună este că, grație creșterii economice ridicate, procesul de convergență a continuat și în 2017, chiar accelerat, România recuperând 4 puncte procentuale față de 2016, ceea ce i-a permis să ajungă la un nivel al PIB per capita ajustat de 63% din media UE, depășind Croația. Față de 2014, economia a recuperat 8 puncte procentuale din decalajul față de media UE.
Vestea proastă este că această creștere a fost inegal distribuită regional, astfel că se accentuează decalajele în interiorul țării. Regiunea București-Ilfov a crescut cu 5 puncte procentuale față de media UE și a ajuns la 144% din PIB per capita european ajustat.
Nivelul regiunii de dezvoltare este unul dintre cele mai ridicate din Europa, aproape de locul 20 din 281, la egalitate cu macroregiunea nemțească Bavaria (peste toate regiunile de dezvoltare care o compun, afară de cea din jurul Munchenului), peste Budapesta (139% din media UE) și în apropiere de regiunile Viena sau Salzburg (ambele cu 151% din media UE).
Sursa date: Eurostat. Click pe grafic pentru mărire
Trebuie precizat că, în general, regiunile capitalei sunt cele mai dezvoltate din interiorul țărilor UE, cu excepția Germaniei și Italiei, unde regiunile Berlin și Lazio sunt sub medie. Totodată, regiunea București-Ilfov este relativ redusă ca dimensiune și intens urbanizată, astfel că densitatea este una ridicată, iar la acest lucru se adaugă și efectul navetiștilor – producția acestora e calculată în București-Ilfov, fără ca numărul lucrătorilor navetiști să fie luat în considerare la baza per capita (lucru ce distorsionează și statisticile din regiunile înconjurătoare, mai ales Sud-Muntenia, pentru că navetiștii sunt numărați ca populație, fără să producă acolo).
Dincolo de cifrele nominale de producție, este îngrijorător că dinamica Bucureștiului e mult mai ridicată decât cea a regiunilor din România. Dacă București Ilfov a crescut a crescut cu 12 pp față de media UE între 2014 și 2017, Regiunea Nord-Est ( județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui) a avansat cu doar 5 pp la 39% din media UE, Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) cu 4 pp la 53% din media UE, la fel ca Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman) la 50% din media UE. Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) a avansat puțin mai mult, cu 6 pp, la 45% din media UE. Toate regiunile rămân, însă, în topul sărăciei din UE.
Pentru regiunile de mai sus, în afara Capitalei, cea mai mare creștere a venit, în fapt, în 2017, pe fondul avansului consumului, mai ales ca efect al majorării salariilor, în special la stat. În multe județe sărace, de altfel, statul este unul dintre marii angajatori din economie.
Cel mai bine arată convergența în Regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) cu un avans de 12 pp față de 2014 la 67% din media UE. Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) s-a apropiat cu 9 pp față de media UE la 60%. Regiunea de Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj), deși conține zone dinamice precum Clujul, a crescut în media României față de 2014 și se află la 56% din media UE.
Regiunile din Transilvania beneficiază de apropierea geografică față de Occident – mărfurile nu sunt nevoite să treacă munții – dar și de o serie de investiții în infrastructură, precum majoritatea proiectelor de autostrăzi finalizate recent sau în execuție. De cealaltă parte, în sudul și, mai ales, estul țării, infrastructura rutieră și feroviară de legătură cu Occidentul rămâne deficitară, lucru ce nu ajută la dezvoltarea industriei.
Dacă luăm datele neajustate cu prețurile, regiunea București-Ilfov rămâne singura a nivelul producției per capita care se apropie de media UE, cu un nivel de 73% sau 22.000 de euro.
Ponderea Capitalei în economia țării a rămas aproape nemodificată în ultimii ani la un nivel de 27% din PIB. O creștere a importanței vedem mai ales în regiunea Vest la aproape 10% (+0,5 pp) și Centru (+0,4 pp).
