Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est.
Anii de la pandemie au fost deosebit de inflaționiști, nu doar în România, ci la nivel mondial. Economiile din Europa Centrală și de Est au început însă să reducă inflația din primăvara lui 2023, lucru observabil ulterior și prin diminuarea ratelor anuale.
În România, însă, inflația a coborât de la vârfurile de aproape 18% pe an din 2022, dar a rămas pe un platou relativ ridicat. Guvernele PSD-PNL au continuat să arunce bani împrumutați în economie, inclusiv prin majorări de pensii și salarii în perioada de dinainte de alegeri și să ruleze deficite bugetare foarte ridicate, care au atins 9,3% din PIB în 2024, stimulând astfel cererea internă, precum și deficitul extern.
În timp ce țări precum Polonia și Cehia au venit cu inflația sub 5% și chiar au reușit să meargă cu ea spre țintă, în România inflația a dat de un prag tare la 5% și din vara lui 2025, sub impactul încheierii schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie în iulie și mai apoi după creșterile accizelor și cotelor de TVA, inflația a țâșnit din nou spre 10% - practic, doar în cele două luni s-a făcut inflație cât pentru aproape doi ani în ținta BNR.
Cumulat, inflația fost de 62,9% în intervalul ianuarie 2020 – aprilie 2026, față de 58,8% în Ungaria, 51,6% în Polonia și 45% în Cehia.
Asta nu înseamnă că lucrurile au stat mai rău decât în Ungaria, care a avut un puseu inflaționist mai amplu între toamna lui 2021 și începutul lui 2023. Practic, ungurii au fost expropriați mai devreme prin creșterile generalizate de prețuri.
Masa monetară a crescut nominal cu 88% între finele lunii decembrie 2019 și martie 2026, în condițiile în care activele externe nete au urcat cu 126%, pe fondul împrumuturilor externe ale statului și al altor intrări de valută, cum ar fi fondurile UE. Guvernul a schimbat împrumuturile la BNR, valuta a intrat în rezervă și în schimbul ei s-a făcut emisiune monetară și a crescut lichiditatea în lei. Activele interne nete au urcat cu 59%, iar creditul neguvernamental a urcat cu 70%.
Banca centrală a tolerat lichiditatea excedentară în piață și nu a mai ținut operațiuni de sterilizare precum atragerea de depozite în ultimii patru ani. Băncile comerciale au plasat banii la facilitatea permanentă de depozit a băncii centrale.
BNR, departe de țintă, e așteptată să țină dobânzile
Inflația cumulată în ultimii șase ani și patru luni este de 3,7 ori peste ce ar fi produs lovirea țintei de 2,5% în fiecare an de către Banca Națională a României, respectiv de 2,6 ori mai mare decât limita de sus a țintei, adică 3,5%.
Ținta băncii centrale este o referință de care realitatea nu se mai apropie de cinci ani și cel mai probabil nu o va face nici în 2026. BCR a majorat deja la 5,9% prognoza de inflație pentru finele lunii decembrie, după datele recente, față de 3,7% cât estima la începutul anului. Scumpirea petrolului Brent, cu efect în prețul carburanților, și creșterea cursului valutar sunt motivele citate de economiștii BCR pentru reevaluarea recentă a prognozei. Rata anuală este estimată să se reducă din a doua parte a verii, sub impactul efectului de bază.
BNR este așteptată să crească de asemenea prognoza, de la 3,9% cât estima în raportul din februarie. Rămâne de văzut dacă și estimarea de 2,9% pentru finele lui 2027 mai este fezabilă sau dacă banca centrală va semnaliza o nouă depășire a țintei. Noul raport va fi publicat la începutul săptămânii viitoare.
Analiștii participanți la sondajul Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină dobânda cheie la 6,5% după ședința de vineri, 15 mai, în condițiile actuale. Ședința din mai era văzută acum câteva luni ca una cu potențial pentru o primă scădere a dobânzilor de către BNR, dar optimismul analiștilor s-a evaporat.
BCR așteaptă o tăiere a dobânzii cheie abia în mai 2027 acum. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, se așteaptă ca BNR să treacă la un ton care să evoce o politică monetară mai restrictivă, deși crede că în același timp creșterea ratei cheie în perioada următoare este improbabilă, având în vedere recesiunea economică, scăderea salariilor în termeni reali, datele mai slabe din piața muncii și cel mai sever pesimism al consumatorilor de după 2011.
„Comunicarea BNR a evidențiat, de-a lungul timpului, preocupări legate de evitarea recesiunilor și asigurarea unor condiții de finanțare sustenabile pentru guvern. În contextul actual, compromisul creștere-inflație pare extrem de complex pentru BNR în lupta sa sisifică cu inflația”, notează Dascălu.
În cazul unor presiuni de depreciere a leului, BNR ar putea steriliza surplusul de lichiditate prin operațiuni de piață – atrageri de depozite la rata de 6,5%, față de 5,5% cât este facilitatea de depozit – ceea ce va muta mai sus dobânzile în piața interbancară, explică economistul șef al BCR.
UniCredit anticipează de asemenea menținerea ratei cheie în 2026 și scăderea acestea la 6% în 2027. Estimarea de inflație pentru acest an este chiar mai ridicată, la 6,7% la finele lunii decembrie.
