Asemenea tuturor proiectelor de lege care sunt angajate prin PNRR, legea salarizării va fi promovată ca inițiativă legislativă în Parlament, în urma unor negocieri între partide, a spus Bolojan.
Draftul Legii salarizării a fost prezentat anterior în exclusivitate de Profit.ro
Acesta a dezvăluit că Administrația Prezidențială a convocat la Parlament o întâlnire pe această temă, a legii salarizării.
”Se cuvine să mulțumesc pentru că, în aceste zile, președintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament, la care am participat, Guvernul, prin domnul ministru interimar al muncii, domnul Pîslaru, și sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a arătat premierul interimar.
”Președinția și domnul președinte Nicușor Dan au preluat deja medierea unuia dintre proiectele de lege, e vorba de legea salarizării. Ieri a avut loc la Parlamentul României, la Comisia de muncă, prima ședință de mediere, în care am prezentat, exact cum am anunțat, anvelopa financiară pe care Ministerul Finanțelor Publice a calculat-o pentru legea salarizării și, respectiv, am prezentat proiectul unui acord politic pe elementele centrale ale legii salarizării - pilonii centrali”, a spus și ministrul Muncii, care a refuzat însă să dea vreun detaliu din acest proiect.
Potrivit însă premierului Bolojan, legea va trebui să țină cont de constrângerile bugetare, care impun păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB.
”Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB, din datele comunicate de Ministerul de Finanțe
Și, deci, creșterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, fie, dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari, și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a argumentat Ilie Bolojan.
El a prezentat date potrivit cărorar astăzi România are cheltuieli salariale, într-o anvelopă totală, ”disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportat la veniturile bugetare”.
Premierul a carătat că există 1,28 milioane de posturi în sectorul public din România, conform datelor Ministerului Finanțelor de la sfârșitul anului trecut.
Bolojan a susținut că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește, pe baza unor creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate.
Aceste date au fost raportate la faptul că România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale.
”Practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar. Aceasta este situația. Acestea sunt datele de la care plecăm, care sunt legate de salarizare, de comparațiile cu veniturile bugetare și de ceea ce vom propune pentru a avea o lege a salarizării cât mai bună, care să fie sustenabilă în anii următori pentru România, pe care, atunci când o propunem, să nu creeze niște așteptări care nu pot fi onorate”, a conchis Bolojan.
