Veștile bune de la agențiile de rating nu s-au văzut deloc în costurile de împrumut. Ministerul Finanțelor n-a reușit să împrumute vreun leu prin titlurile scadente în 2036, în timp ce la licitația pentru titlurile pe 7 ani randamentul a crescut cu un punct procentual față de luna trecută. Pe de altă parte, lichiditatea dă semne de revenire în piață – azi, Banca Națională a României a atras 1 miliard de lei la licitația săptămânală.
Scadența aprilie 2036 este cea mai îndepărtată în rândul titlurilor de stat în lei. Investitorii nu se îngrămădesc, de regulă, la licitațiile pentru aceste obligațiuni, dar luni au depus și mai puține oferte decât de obicei, de 125 de milioane de lei la un prospect de 300 de milioane de lei. Toate cererile de cumpărare au fost respinse din cauza randamentelor prea mari cerute. Luna trecută, randamentul mediu a fost de 4,33%. Finanțele plătesc deja mai mult pentru împrumuturi pe termen considerabil mai scurt.
Obligațiunile cu scadența în februarie 2029 au atras o cerere de 389 de milioane de lei la un prospect de 300 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a împrumutat cât prospectul, dar pentru acest lucru a trebui să accepte un randament în creștere cu un punct procentual față de cel de la o licitație ținută în urmă cu o lună la 4,85%. Mai mult, diferența între randamentul mediu și cel maxim este de 3 puncte de bază, mai ridicat decât în majoritatea licitațiilor, ceea ce arată că Finanțele s-au întins cu suma împrumutată.
În costurile de împrumut ale guvernului nu se vede vreo influență pozitivă din veștile bune venite de la agențiile de rating la finele săptămânii trecute. Moody’s a îmbunătățit perspectiva României de la negativă la stabilă și S&P a menținut ratingul.
Luni, însă, randamentele au crescut ușor pe toate scadențele. Randamentul pe 10 ani stă în buza pragului de 5%. Tendința de creștere a dobânzilor e vizibilă de la începutul anului în toată regiunea, din cauza inflației mai mari și a așteptărilor de întărire a politicii monetare, doar că e mai abruptă în România. Costurile de finanțare încep să atârne din ce în ce mai greu în bugetul public, în condițiile în care datoria guvernamentală a sărit de la 35% la 50% din PIB în ultimii doi ani.
Ceva mai bună e situația în piața monetară, unde pare că revine lichiditate excedentară. BNR a reluat cu succes operațiunile de sterilizare a lichidității și a tras prin depozite la 1,5%, dobânda de politică monetară, 1 miliard de lei din piață. E prima licitație la care băncile plasează vreun ban de la începutul lunii. Așa cum arătam, lichiditatea din piață va crește considerabil spre finele lui octombrie, când băncile vor primi înapoi contravaloare unor titluri de 9,3 miliarde de lei ajunse la scadență.
Rata ROBOR overnight a coborât la 1,83% de la 2,01%. Pe de altă parte, în 9 noiembrie este așteptată o nouă creștere a ratei de politică monetară, după cea recentă de 0,25% la 1,5%. Dobânda cheie ar putea ajunge chiar la 2%, ceea ce va duce la o nouă aliniere în sus a ratelor pe termen scurt, cu impact inclusiv asupra ROBOR și a noii referințe pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC).
