România are cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională.
În 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în categoria NEET, față de o medie de 11% la nivelul UE. Următoarele țări în clasament sunt Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Diferențele devin și mai mari la nivel regional. Sud-Vest Oltenia avea în 2025 o rată NEET de 27,9%, iar Sud-Est de 26,3%, cele două regiuni românești aflându-se între cele mai ridicate valori din UE.
Peste Sud-Vest Oltenia se situau doar două regiuni ultraperiferice franceze, Mayotte, cu 47,2%, și Guyane, cu 31,9%. În clasamentul regional apar foarte sus și Centru și Sud-Muntenia, ambele cu valori de aproximativ 23%.

Eurostat arată că numai 27 de regiuni europene aveau o rată NEET de cel puțin 16% în 2025, cele mai multe valori ridicate fiind concentrate în zone predominant rurale din sudul și estul Uniunii Europene, precum și în teritoriile ultraperiferice franceze.
La polul opus, cea mai mică rată a fost înregistrată în regiunea Budapesta, de 3,8%.
România merge în sens opus unei mari părți a UE
NEET – Neither in Employment, Education or Training – nu înseamnă doar șomeri. Indicatorul include toți tinerii între 15 și 29 de ani care nu lucrează și nu participă nici la educație formală, nici la cursuri sau alte forme de pregătire. Pot intra aici inclusiv persoane care nu caută în acel moment un loc de muncă.
La nivelul UE, rata NEET a coborât de la 15,2% în 2015 la 11% în 2025 și este foarte aproape de ținta de 9% stabilită pentru 2030.
România rămâne însă mult deasupra acestei valori: proporția tinerilor aflați în afara muncii și a sistemului de educație este cu peste opt puncte procentuale mai mare decât media europeană și de peste două ori mai mare decât în țările cu cele mai mici rate, precum Olanda, unde indicatorul este de 5,3%.














