Indicatorul de încredere în economia românească a scăzut sub pragul care indică o contracție economică în ianuarie, pe fondul deteriorări abrupte a încrederii populației, cu cea mai mare scădere într-o singură lună de la lockdown-ul din pandemie, precum și a așteptărilor mai slabe ale managerilor din sectorul serviciilor.
Indicele de încredere în economie (economic sentiment indicator - ESI) a scăzut în ianuarie la 99,6 puncte, de la 102,3 puncte în decembrie și 105,2 puncte în noiembrie. La nivelul UE, indicatorul a fost în ușoară revenire în ianuarie (la 95,3 puncte, +1,5), după o scădere în decembrie.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și a consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere, în timp ce una sub acest nivel arată o contracție.
Deteriorarea ESI în ianuarie vine dă imaginea unui start slab de an, după un 2024 care s-a încheiat tot dezamăgitor. Pe ansamblul trimestrului al patrulea din 2024, ESI are o medie de 104,1 puncte, față de 102,9 puncte în trimestrul al treilea. Economia a scăzut cu 0,1% în T3 comparativ cu T2 și a crescut cu doar 1,1% în termeni anuali. Creșterea economică pe tot anul trecut este estimată la 1% de analiști.
Românii au devenit mult mai pesimiști în ultimele două luni
„Este posibil ca incertitudinea politică persistentă să țină la distanță cererea internă”, arată Eugen Sinca, analist la BCR. „Anunțul măsurilor de consolidare fiscală la sfârșitul lunii decembrie, incertitudinile legate de reluarea alegerilor prezidențiale din mai și o creștere a așteptărilor inflaționiste ale consumatorilor au stat probabil în spatele scăderii încrederii”.
CITEȘTE ȘI Scade interesul pentru locuri de muncă remoteÎn decembrie și ianuarie încrederea consumatorilor s-a deteriorat abrupt, pe fondul tulburărilor politice, urmate de înghețarea unor venituri în sectorul bugetar și creșteri de taxe și impozite la început de an, adoptate de guvernul PSD-PNL-UDMR la scurt timp după alegerile parlamentare.
Indicele de încredere în rândul populației s-a redus cu 3,3 puncte în decembrie și cu încă 8,4 puncte în ianuarie, la cel mai redus nivel din ultimii aproape doi ani.
Consumatorii evaluează o deteriorare a abruptă a situației financiare în ultimele 12 luni și sunt cu mult mai pesimiști decât în urmă cu câteva luni cu privire la situația financiară din următoarele 12 luni, cu cea mai slabă evaluare din ultimii doi ani.
De asemenea, populația evaluează și că situația economică din ultimele 12 luni s-a deteriorat abrupt și și-a înrăutățit în același timp evaluările privind situația economică în următoarele 12 luni. O mai mare parte din respondenți se așteaptă la o creștere mai mare a prețurilor în următorul an, precum și la o creștere a șomajului.
S-a redus ușor și numărul respondenților care fac acum achiziții majore, însă a rămas la nivelul din decembrie cel al respondenților care intenționează să facă astfel de achiziții în următoarele 12 luni, în scădere însă față de noiembrie. Totodată, mai puțini respondenți se așteaptă să facă economii în următorul an.
Pesimismul recent al consumatorilor vine în contextul în care veniturile salariale au crescut anul trecut cu circa 20% în sectorul bugetar și cu 13% în ansamblul economiei (o creștere reală de aproape 8%), iar pensiile au fost majorate cu circa 17%.
Pe de altă parte, situația fiscală s-a deteriorat abrupt anul trecut, cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB, mult peste ținta inițială de circa 5%, împins în principal de majorarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor și a celor de asistență socială.
Din cauza deficitului fiscal, agențiile de rating au scăzut în ultimele două luni perspectiva României de la stabilă la negativă, ceea ce a generat temeri suplimentare că măsurile actuale sunt insuficiente pentru reducerea deficitului și că vor urma noi majorări de taxe și impozite, unii analiști estimând că acestea vor veni după alegerile prezidențiale din mai.
Industria continuă să sufere, serviciile scad
În industrie, managerii observă o scădere a producției în ultimele luni, dar evaluează că aceasta ar putea crește în următoare perioadă. Pe de altă parte, evaluările privind comenzile rămân la fel de slabe ca în lunile precedente. Indicele industriei a crescut cu 0,2 puncte față de decembrie, dar rămâne în zona de avarie. Amintim că producția industrială s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, în contextul cererii externe scăzute, mai ales din Germania.
CITEȘTE ȘI Zelenski a propus să trimită, chiar ”gratuit”, cărbune către centralele termice din TransnistriaSectorul serviciilor arată o scădere a indicatorului cu 1,2 puncte. Este a treia lună la rând de contracție a încrederii. Managerii arată într-o mai mare măsură decât în decembrie că afacerile au scăzut în ultimele trei luni, dar pe de altă parte estimează că cererea a crescut. Când vine vorba despre următoarele trei luni, estimările sunt însă într-o mai mare măsură decât în decembrie că cererea va fi mai slabă.
În sectorul comerțului cu amănuntul, indicatorul a crescut cu 2,2 puncte în ianuarie, după o scădere de aproape 6 puncte în decembrie. Potrivit răspunsurilor managerilor, a crescut ponderea celor care raportează o creștere a vânzărilor în ultimele trei luni, aceasta revenind la nivelurile din toamnă, stocurile s-au redus, dar s-au redus ușor și așteptările privind vânzările în următoarele trei luni.
Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut la 11 luni încheiate în noiembrie anul trecut cu aproape 9% față de aceeași perioadă din 2023, în principal ca urmare a creșterii vânzărilor de produse nealimentare cu aproape 15%, ceea ce arată un consum robust al populației, susținut de creșterile de venituri – în termeni de creștere economică, acesta s-a regăsit mai puțin în datele privind produsul intern brut, având în vedere că deficitul comercial a continuat să crească, alimentat de achizițiile de bunuri din import.
Managerii firmelor din construcții raportează o ușoară scădere a încrederii, în principal ca urmare a scăderii comenzilor în ultimele trei luni, în timp ce așteptările privind angajările au fost menținute la nivelul din decembrie.
Indicatorul privind intențiile de angajare în economie (EEI) a crescut de la 102,3 puncte în decembrie la 104,4 puncte în ianuarie. La nivelul UE, EEI a fost de 99,6 puncte în ianuarie, față de 98,4 puncte în decembrie.