Randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut cu 4-27 de puncte de bază față de joi, după ce în prealabil crescuseră cu 15-37 de puncte de bază față de miercuri.
Titlurile au fost afectate atât de volatilitatea mare din piața internațională, cât și de zgomotul politic din jurul adoptării bugetului de stat.
Randamentul obligațiunilor la 10 ani a scăzut de la 7,34% (cel mai ridicat nivel de la începutul războiului SUA/Israel - Iran) la 7,07%.
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor pentru titlurile de 600 de milioane de lei scadente în 2035, scoase în piață joi. Investitorii au venit cu oferte de doar 321 de milioane de lei.
Finanțele nu au plasat nicio obligațiune în luna martie. ING consideră că excedentul de lichiditate, care atingea 45 de miliarde de lei/zi în februarie, s-a redus semnificativ și se apropie de echilibru, inclusiv pe fondul intervențiilor BNR în piața valutară.
Prețul țițeiului Brent a urcat până la 110 dolari/bariul joi, iar vineri a coborât în jurul a 105 dolari/barilul – sunt deja 8 zile de când țițeiul se tranzacționează la peste 100 de dolari barilul, de la circa 70 de dolari la finalul lunii februarie, înainte de război.
„Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă, iar după ce o rachetă iraniană a provocat «pagube extinse» complexului Ras Laffan din Qatar (cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume), prețul petrolului Brent a crescut până la 110 USD pe baril”, notează Erste.
Rata de dependență de importurile energetice este de 57% la nivelul Uniunii Europene, date pentru 2024, arată Erste. În cadrul regiunii Europei Centrale și de Est, rata de dependență este mai redusă, decât media UE. România are cea mai redusă rată din regiune, cu doar 30% importuri în consumul energetic. Cehia și Serbia sunt pe la 40%, Ungaria, Polonia și Slovacia la circa 50%.
„Deși aceste țări nu sunt izolate de condițiile globale, dependența lor mai mică de combustibilii fosili importați le conferă o rezistență macroeconomică mai mare. În acest moment, nu ne așteptăm ca creșterea economică să încetinească mai vizibil, dar prețurile ridicate ale materiilor prime pentru o perioadă mai lungă de timp prezintă un astfel de risc”, notează analiștii băncii austriece.
Financiar, însă, țările din ECE au fost cele mai expuse la volatilitatea recentă generată de războiul din Golf. Investitorii au vândut titlurile de stat și monedele locale, ceea ce adus la creșterea randamentelor și la deprecierea monedelor.
În cazul României, deși importurile sunt reduse, creșterile de cotații la petrol au un impact și mai mare în inflație decât media UE – cel mai mare din regiune, de altfel. Pentru fiecare creștere de 10% a cotației petrolului, se adaugă 0,5 puncte procentuale la inflație, față de o medie de 0,2 pp în UE, arată analizele ING Bank.
