Randamentele la datoria pe termen lung a României au crescut abrupt față de mijlocul săptămânii trecute și se apropie de pragul de 9%, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2010, în condițiile turbulențelor de pe piețele internaționale. Analiștii anticipează o creștere de 0,75 puncte procentuale a dobânzii Fed, în timp ce Banca Centrală Europeană a semnalizat o politică mai restrictivă în perioada următoare.
Randamentul titlurilor pe 10 ani a ajuns la 8,8% la fixingul de marți (medie), față de 8,17% joi, aproape de nivelul de 9% plătit de Rusia, țară aflată sub sancțiuni financiare și economice. Dobânzile au crescut de altfel pe toată curba și sunt cu peste două puncte procentuale mai sus decât erau în urmă cu două luni și cu circa patru puncte mai sus (în funcție de scadență) decât erau la finele anului trecut.
Inflația raportată pentru mai a arătat din nou o creștere peste așteptări la 14,5% pe an, ceea ce înseamnă că investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa scăderea reală a valorii banilor.
Evoluții importante care influențează ratele plătite de România vin din mediul extern. Piețele de capital sunt în scădere în ultima săptămână. Pe deoparte inflația mai ridicată raportată atât în SUA (8,6%, maximul ultimilor 40 de ani), cât și în zona euro (8,1%, nou maxim istoric) sau Marea Britanie (9%, maximul ultimilor 40 de ani) crește presiunea pe băncile centrale mari să crească mai rapid dobânzile, pe de altă parte, așteptările privind randamentele mai mari în piețele de centru fac ca investitorii să mute banii de la periferie.
Dolarul american a câștigat între 2,1 și 4,7% în ultima săptămână față de principalele monede globale.
”Dolarul este de departe cea mai lichidă monedă din lume și într-o plină fugă către siguranță pare mai atractiv decât alte monede refugiu precum yenul japonez sau francul elvețian. Cu atât mai mult acum când vânzările de acțiuni sunt însoțite de vânzările de obligațiuni, ceea ce are în general un impact negativ asupra monedelor cu randamente scăzute”, arată analiștii ING Bank.
Randamentele la obligațiunile americane scadente în 10 ani au crescut cu 0,2 puncte procentuale la 3,4% în ultima săptămână și au ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2011.
Piețele au încorporat o majorare cu 0,75 puncte procentuale a ratei Fed miercuri, ceea ce reprezintă un avans cu 0,25 puncte mai mare decât era estimat anterior. O creștere de 0,5 puncte ar putea duce la o depreciere a dolarului, estimează economiștii ING.
Țările din Europa Centrală și de Est au fost în mod deosebit lovite de evenimentele din ultima săptămână, poziția lor fiind anterior slăbită de proximitatea față de războiul din Ucraina.
Randamentul la titlurile pe 10 ani ale Ungariei a crescut cu un punct procentual la 8,4% în ultima săptămână, cele ale Poloniei cu 1,2 puncte la 7,8% și cele ale Cehiei cu 0,6 puncte la 5,6%.
Dintre țările din regiune România are cel mai mare deficit fiscal (estimat la 6,7% din PIB), dar și cea mai slabă poziție externă, cu un deficit de cont curent care crește amenințător și riscă să rupă nivelul de 7% din PIB înregistrat anul trecut, ceea ce crește presiunea pe cursul de schimb. Fondul Monetar Internațional a recomandat băncii centrale să lase mai multă flexibilitate cursului de schimb pentru a absorbi șocurile externe – leul a rămas nemișcat, practic, de la începutul anului, în pofida multiplelor episoade de volatilitate regională.
