România, codașă în UE la educația superioară

România are, dintre țările membre UE, cele mai multe regiuni în care sub un sfert din populație dispune de o educație terțiară. De asemenea, cele mai scăzute niveluri de educație terțiară la nivelul Uniunii Europene sunt întâlnite în două regiuni românesți, arată datele Eurostat.

 

În 2022 existau 17 regiuni din UE în care mai puțin de un sfert din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau educație terțiară: 7 din cele 8 regiuni din România (excepție făcând regiunea capitalei, București-Ilfov), 3 regiuni din Ungaria, 2 regiuni din Bulgaria, o singură regiune din Cehia, 3 regiuni din sudul Italiei și regiunea ultraperiferică Guyane (Franța). Unele dintre aceste regiuni au fost caracterizate ca fiind regiuni rurale/izolate, cu un nivel scăzut de oportunități de angajare de înaltă calificare. Altele au fost caracterizate prin specializarea relativ ridicată în programe de învățământ profesional, elevii intrând pe piața forței de muncă mai degrabă prin ucenicie și programe de formare decât prin calificări academice. 

În București-Ilfov, procentul celor cu educație terțiară este de 54%, peste media UE și în creștere de la 50,5% în 2021. Per ansamblu, procentul românilor cu educație terțiară era de 24,7% în 2022, în creștere de la 23,3% în 2021.

CITEȘTE ȘI Plan neobișnuit pentru a evita paralizia bugetară în SUA, prezentat de noul președinte republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson

Cele mai scăzute niveluri regionale de educație terțiară au fost înregistrate în regiunile românești Sud-Muntenia (16,0%) și Sud-Est (17,0%), în regiunea cehă Severozápad (18,0%) și în regiunea maghiară Észak-Magyarország (18,2%).