Șefii companiilor de stat sunt acum obligați de o legislație nouă, introdusă prin PNRR, să performeze în mai multe direcții, iar de asta va depinde inclusiv mărimea salariului, spune, pentru Profit.ro, primul președinte al Agenției pentru companiile statului (AMEPIP), Mihai Precup.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
“Primul aspect important din legislația aceasta nouă este selecția membrilor Consiliilor de Administrație, după aceea vin celelalte, tot importante și o să vedeți de ce. Numirea acestora se face pe baza unui contract de mandat, care se încheie la numire și include indicatorii de performanță pe care trebuie să-i îndeplinească.
Acest contract determină și remunerarea administratorilor, care este reglementată de articolul 37 din OUG 109, modificată radical în 2023. Scopul acestor modificări, impuse prin PNRR și în scopul aderării României la OECD, este creșterea transparenței și eficienței companiilor de stat, alinierea lor la standardele internaționale și eliminarea practicilor discreționare în remunerarea administratorilor”, a explicat Mihai Precup, primul președinte al recent înființatei Agenții pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), actual secretar de stat în Cancelaria Premierului.
El detaliază modul în care șefii companiilor de stat își vor lua câștigurile de acum înainte.
Cum sunt selectați administratorii companiilor de stat
După modificările legislative, membrii Consiliilor de Administrație sunt selectați printr-un proces transparent. Autoritatea tutelară publică un anunț detaliat privind condițiile necesare pentru aplicanți, termenele de înscriere și documentele necesare pentru justificarea experienței și studiilor. În plus, fiecare companie trebuie să stabilească performanțele așteptate de la viitorul Consiliu de Administrație printr-o scrisoare de așteptări.
Contractul de mandat și impactul asupra remunerației
Remunerarea administratorilor este direct legată de performanța acestora. Membrii neexecutivi primesc o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși de trei ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut din domeniul de activitate al societății.
Pentru membrii executivi, remunerația include atât o componentă fixă, cât și una variabilă. Indemnizația fixă lunară este, în mod normal, limitată la trei salarii medii brute, dar poate ajunge la șase, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- absența datoriilor restante către stat și furnizori,
- implementarea programelor de investiții conform graficelor de execuție,
- lipsa pierderilor contabile anterioare și curente.
Cum funcționează componenta variabilă
Componenta variabilă este determinată strict pe baza performanței și nu poate depăși de șase ori media câștigului salarial mediu brut. Aceasta este calculată pe baza unor indicatori financiari și nefinanciari, aprobați de autoritatea publică tutelară conform unei metodologii specifice. Se acordă doar dacă sunt îndeplinite simultan mai multe criterii, printre care:
- lipsa datoriilor restante,
- implementarea corectă a programelor de investiții,
- o profitabilitate mai mare de 5%,
- creșterea cifrei de afaceri cu cel puțin 2,5% față de anul precedent.
Componenta variabilă este revizuită anual, în funcție de realizarea obiectivelor stabilite în planul de administrare și de îndeplinirea indicatorilor de performanță aprobați de Adunarea Generală a Acționarilor.
Indicatorii de performanță – un nou standard pentru șefii companiilor de stat
Indicatorii de performanță sunt împărțiți în mai multe categorii:
- Financiari (pondere între 25% și 50%),
- Operaționali (10%-25%),
- Orientați spre servicii publice (5%-25%),
- Guvernanță corporativă (10%-25%).
Printre indicatorii financiari se numără cheltuielile de capital, fondurile alocate cercetării și dezvoltării, lichiditatea curentă și imediată, raportul datorii/EBITDA, rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea activelor, marja profitului și creșterea cifrei de afaceri.
La capitolul indicatori nefinanciari, se evaluează consumul de energie, emisiile de CO2, satisfacția clienților, retenția acestora, numărul mediu de ore de formare per angajat, siguranța la locul de muncă, numărul de brevete obținute și ponderea femeilor în consiliul de administrație.
Reforma guvernanței corporative și impactul asupra companiilor de stat
Aplicarea acestor principii de guvernanță corporativă, atât în selecția administratorilor, cât și în stabilirea remunerației bazate pe performanță, face parte din angajamentele asumate de România în procesul de aderare la OECD.
De asemenea, aceste măsuri sunt incluse și în jaloanele Planului Național de Redresare și Reziliență, în special Reforma 9, care cuprinde jaloanele 439, 440, 441 și țintele 442 și 443.
