Dan Bucșa, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea Europei Centrale și de Est, scrie că Institutul Național de Statistică a ajuns să raporteze creșterea mare a economiei în trimestrul unu din acest an, care a depășit cu mult toate estimările analiștilor, prin scăderea deflatorului (inflației din economie) la un nivel care contrazice evoluțiile de preț cunoscute de toată lumea. Cu o economie care performează pe hârtie peste așteptări Guvernul poate justifica taxe mai mari asupra sectorului privat și creșterea de salarii și angajări la stat, precum și investiții ”cu dedicație”, arată economistul UniCredit.
Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, miercuri, estimarea preliminară pentru creșterea economică din primele trei luni la 5,2% în ritm trimestrial și la 6,5% în ritm anual.
”Cum să-ți furi căciula, varianta INS: S-au publicat datele de PIB pentru trimestrul I 2022. Prognoza noastră era de 1,4% creștere față de T1 2021 în termeni reali (adică excluzând contribuția creșterii prețurilor). A ieșit 6,5%. Suntem varză, nu? Nu chiar”, scrie astăzi, pe Facebook, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea ECE.
Datele publicate de Statistică arată revizuiri importante ale trimestrelor anterioare de anul trecut, care nu puteau fi anticipate de economiști, astfel că mulți au avut prognoze la mare depărtare față de ce a fost anunțat oficial – spre exemplu analiștii vedeau o încetinire puternică a economiei la o dinamică anuală de circa 2-2,5%, respectiv o stagnare în secvența trimestrială sau chiar o nouă scădere, ceea ce ar fi însemnat o recesiune tehnică.
”PIB aferent trimestrelor anterioare a fost redus substanțial (numai în T3 2021 cu vreo 3% față de T2 2021; adică s-au scos de-acolo vreo două miliarde de euro). Aceste miliarde au reapărut (magie!) în T1 2022”, scrie Bucșa.
Mai departe, Statistica a pus creșteri mari de volum al unor sectoare importante, dar în același timp a raportat scăderi de prețuri, deși economia este într-o perioadă puternic inflaționistă nu doar la nivelul României, ci și la cel european. Deflatorul PIB și variația stocurilor sunt două elemente care au mai dat și în trecut peste cap prognozele analiștilor.
”Structura PIB arată că patru sectoare au contribuit 5,5 puncte procentuale din creșterea de 6,5%: comerț, IT, servicii suport și tranzacții imobiliare. Doar că, surpriză, deflatorii (indicii de preț ai celor 4 sectoare) arată o reducere foarte mare a prețurilor în IT și servicii suport (?), una semnificativă în tranzacții imobiliare (??) și o creștere de 7 și ceva a prețurilor în comerț (???). Toate în comparație cu T1 2021. Țineți minte, perioada aia în care prețul gazului metan era de 5 ori mai mic decât acum, petrolul mai ieftin etc. Dacă prețurile cresc mai încet, atunci creșterea reală raportată la hectar e mai mare, la aceeași valoare curentă a PIB”, explică Bucșa.
Reducerea prețurilor în IT este de 9,6% față de anul trecut, în servicii administrative & activtăți suport de 12,5% și în imobiliare de 2,8%, față de un avans de peste 66% în industrie, respectiv o creștere de 12,1% la nivelul întregului produs intern brut.
Bucșa arată că în ceea ce privește volumul nominal al PIB pe primul trimestru din acest an prognoza UniCredit a fost greșită față de datele INS cu doar 0,3 milioane de lei dintr-un PIB raportat de 227,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o abatere foarte mică. ”În toată cariera mea nu am avut o prognoză de PIB mai exactă”, scrie Bucșa.
”De ce-și fură INS căciula jucându-se de-a miliardele lipsă în trecut și raportând reduceri de preț amuzante? Pentru că așa arătăm a tigrii Europei, cei mai dinamici, cei mai “dă succes”. Trimestrul viitor o facem și mai lată”, adaugă el.
Grupul bancar austriac Erste și-a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în acest an, după ce Statistica a confirmat datele semnal, și a atras atenția cu privire la modificarea modelului utilizat de INS pentru raportarea sezonieră a datelor. Anterior, ING a majorat prognoza de creștere de la 2,3% la ”cel puțin 5%”.
În raportul de primăvară UniCredit estima un avans de 1,4% a economiei românești în acest an - una dintre cele mai scăzute dinamici prognozate de economiști - și de 2,7% în 2023.
Datele mari raportate de INS încurcă calculul economic al firmelor private și deschid calea pentru Guvern să vină cu impozite mai mari în economie și în același timp să continue creșterea cheltuielilor, crede Bucșa.
”De ce e importantă această raportare discutabilă, dacă PIB nominal publicat e, probabil, aproape de realitate? Pentru că stabilește niște repere nerealiste. Vorbesc cu manageri care sunt disperați pentru că șefii din străinătate nu înțeleg de ce nu performează subsidiarele românești mai bine dacă economia crește ca Singapore în perioada de glorie. Cum poate o firmă să-și facă bugete (și să le atingă) dacă datele oficiale sunt volatile și discutabile?
În același timp, creșterea asta de Făt Frumos îi permite guvernului să discute taxe suplimentare asupra sectorului privat (deși sectorul privat crede că economia încetinește destul de tare), îi justifică creșterile de salarii și angajările din sectorul de stat, precum și cheltuielile de “investiții” cu dedicație pentru liderii locali. Economia duduie. Avem de unde lua bani”, arată Bucșa.
Economistul UniCredit arată însă că dinamica mare a PIB este una din inflație, nu o creștere reală. „Economia nu duduie”, scrie el și adaugă că politicile publice ar trebui să protejeze sectorul privat – ”de la el vin banii de salarii, pensii și pomeni, orice ar crede diverși oficiali cu studii făcute pe Google” - și risipa ar trebui să se încheie.
”Petrecerea din bani publici aduce și mai multă inflație, și, prin urmare, dobânzi mai mari în economie. Asta e încă o pierdere din venitul disponibil al familiilor și firmelor care s-au împrumutat. Impozite mai mari, prețuri mai mari, dobânzi mai mari. INS își fură căciula pentru ca guvernul să ne-o fure nouă”, conchide Bucșa.
În creșterea anuală raportată pentru trimestrul I contribuția comerțului la dinamica de 6,5% a fost de 2,6 puncte procentuale, cea a IT&C de 1,8 puncte procentuale, cea a serviciilor administrative de 0,7 pp. singura contribuție negativă a fost a industriei (sector care reprezintă peste un sfert din formarea PIB) la -0,1 pp.
