Calitatea instituțiilor și corupția peste media europeană influențează direct gradul de colectare la bugetul public, iar contribuabilii sunt refractari plăților către stat, de vreme ce văd că banul nu este cheltuit cu eficiență, spune președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. "Este o chestiune legitimă; este un reflex de autoapărare."
Nivelul de colectare în România este de 33,4% din produsul intern brut. Nu este o noutate pentru veniturile bugetare. "Ele au fost mici dintotdeauna", amintește Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Raportate la PIB acestea s-au învârtit întotdeauna în jurul reperului de 33%, indiferent de sistemul fiscal sau de ciclul economic.
De ce participanții la activitatea economică nu au fost dispuși nicicând să plătească mai mult? Este întrebarea la care încearcă să răspundă Dumitru, iar unul dintre răspunsuri este calitatea deficitară a instituțiilor. "Cadrul instituțional din România pare destul de slab comparativ cu mediile europene", a declarat acesta, astăzi, în cadrul unei conferințe pe tema conformării fiscale, organizate de Reprezentanța Comisiei Europene în România. El a indicat un nivel coborât al domniei legii și o corupție peste media europeană ca fiind cele care zdruncină încrederea plătitorilor de taxe.
Este esențial ca cetățenii să aibă percepția că banii din taxe sunt cheltuiți eficient, pentru a se conforma obligațiilor față de Fisc, a declarat și Guillermo Tolosa, reprezentant regional pentru România și Bulgaria al Fondului Monetar Internațional. Mai corectă ar fi o abordare în care plătitorul de impozite și taxe să fie tratat de stat ca un client, după modelul din piața liberă, pentru ca acesta să achite partea sa echitabilă de contribuții la buget, a adăugat acesta.
Un aspect important este efiiența cheltuielilor. Nici dacă angajăm la Fisc încă 100.000 de lucrărători și nu 1.000 cum cere Agenția Națională a Administrației Fiscale (ANAF) sau România se transformă în stat polițienesc având un colector la fiecare contribuabil, oamenii tot nu vor fi doritori să contribuie atât timp cât nu vor vedea o eficiență a cheltuielilor bugetare. "Este o chestiune legitimă; este un reflex de autoapărare", explică Dumitru.
Construim precum meșterul Manole și ce facem astăzi se surpă mâine. Contractul social psihologic presupune drepturi și obligați de ambele părți - stat și cetățean - și trebuie respect reciproc pentru a avea rezultatele dorite. Ar trebui un parteneriat, iar reprezentanții autorităților ar trebui să facă muncă în slujba cetățeanului. În prezent, percepția nu este câtuși de în acest sens. Plătitorii de taxe ar trebui să vadă că banii pe care îi dă sunt cheltuiți eficient, că viața lui se îmbunătățește zi de zi, că are spitale și școli mai bune.
Taxele nu sunt neapărat cele mai mari, dar sunt inechitabil distribuite
Un alt aspect care influențează nivelul redus al colectării îl reprezintă chiar nivelulfiscalității. Povara impozitelor este relativ mare pe anumite segmente. Chiar dacă impunerea este sub media europeană pentru profit și pe vemituri, totuși contribuția este mare la contribuțiile de asigurări sociale (chiar după reducerea contribuțiilor pentru pensii la angajatori) și a fost ridicată la taxa pe valoarea adăugată.
Presiunea este mare îndeosebi pentru cei cu veniturile mici, până la 60% din salariu. În ceea ce privește cheltuielile deductibile, iarăși, fiscalitatea din România nu este avantajoasă. Pentru TVA, rata de neplată este imensă, de 48%, cea mai mare parte din Uniunea Europeană, depășind-o pe cea din Grecia. Cota colectării de TVA a fost de 8,6% din produsul intern brut în 2011, imediat după ridicarea taxei, însă ulterior a intrat în declin la 8,4% în 2012 și 8,3% în 2013, pentru a scădea abrupt la 7,8% în 2014. Într-un moment în care consumul a crescut cu 4,6% în termeni reali, colectarea de TVA a avut o contracție nominală de 1,1%. Pentru aceasta, Minsterul Finanțelor nu a oferit nicio explicație, a spus Dumitru care pune acest declin pe seama evaziunii fiscale.
Unii parametri nu sunt sustenabili
Președintele Consiliului Fiscal avertizează că unii indicatori sunt foarte deteriorați. Cu excepția Danemarcei, România este țara cu cel mai prost raport dintre pensionari și contributori la bugetul de pensii. "Avem o problemă structurală, fizică. Prea puțini contribuabili la numărul de pensionari", a declarat Dumitru.
În același timp, am avut o serie de creșteri succesive ale salariului minim într-o perioadă redusă de timp. Acestea au pornit de la un nivel care era semnificativ sub mediile europene, însă în prezent acesta a ajuns să reprezinte un procentaj de 50% din salariul mediu, ceea ce ne situează, alături de Slovenia și Grecia, la cel mai înalt nivel din UE. "Trebuie să înțelegem consecințele și să vedem care este impactul acestei măsuri", a afirmat Dumitru, avertizând să nu împingem o serie de lucrători în zona gri a economiei.
Fiscul nu e prietenul tău
Probleme în calea colectării sunt și la nivelul administrației fiscale, care nu este percepută favorabil. Intreprinzătorului îi este greu să se ocupe și de contabilitate, descurcându-se în același timp în legislație. Îi este greu să se conformeze și de aceea trebuie ajutat, în prezent asistența Fiscului fiind deficitară în acest sens. "Cred că trebuie să facem mai multe lucruri în direcția aceasta, în primul rând pentru îndrumarea contribuabilului", spune șeful Consiliului Fiscal.
Prezentă la conferința de astăzi, Sabina Bendaș, director în cadrul ANAF, a spus, de asemenea, răspunzând la o întrebare a Profit.ro, că principalele nemulțumiri pe care instituția le-a constatat în relația cu plătitorii de taxe a fost în ceea ce privește relația dintre contribuabili și inspectorii fiscali.
Nu știi încotro merge fiscalitatea
Un alt element îngrijorător este cadrul fiscal schimbător, perceput negativ de mediul de afaceri. Oamenii nu înțeleg aranjamentul după care vor plăti taxele. Încă și mai mult decât reducerea nivelului taxelor este important ca acestea să fie relativ stabile. "Predictibilitatea rămâne o problemă foarte mare", spune Dumitru, adăugând că nu este un semnal pozitiv că Guvernul a procedat la modificarea prin ordonanță de urgență a unui Cod Fiscal abia adoptat de Parlament cu o lună în urmă. Antreprenorii se tem că atunci când vor apărea presiuni noi pe buget, statul va lua intempestiv decizia măririi taxelor.
Merge Fiscul într-o direcție bună? "Ar fi nedrept să spunem că nu s-a întâmplat nimic", răspunde Dumitru. Totuși, ar fi nevoie de o transparentizare totală pentru că "nu vrem să fim stat polițienesc și să stăm lângă contribuabil pentru ca acesta să se conformeze". În același timp, rămâne frustrarea că ameliorarea cadrului fiscal nu se realizează suficient de repede. "Lucrurile ar trebui să se îmbunătățească mult mai rapid. Timpul nu mai are răbdare cu noi", a conchis președintele Consiliului Fiscal.
