Deficitul de cont curent al României s-a adâncit cu aproape o treime în primele 10 luni ale anului curent comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii rapide a importurilor de bunuri și a unui excedent mai mic în comerțul cu servicii, dar și a deteriorării balanței de venituri primare. Investițiile străine acoperă tot mai puțin din ieșirile de valută din contul curent.
În primele 10 luni din 2024, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 24,21 miliarde de euro, comparativ cu 18,45 miliarde de euro în primele 10 luni din 2023, o creștere de 31%. Mai mult, deficitul la 10 luni depășește cu 1,5 miliarde de euro deficitul înregistrat pe întreg anul trecut.
Deficitul din comerțul cu bunuri a fost de 26,95 miliarde de euro, în creștere cu 16%, pe fondul creșterii importurilor și al scăderii ușoare a exporturilor, în condițiile în care cererea externă rămâne scăzută.
În același timp, excedentul generat de servicii s-a redus de la 11,16 miliarde de euro la 9,47 miliarde de euro, în principal ca urmare a reducerii excedentului din transporturi cu aproape 17%, la 3,87 miliarde de euro și al creșterii deficitului din turism cu aproape 22% la 3,75 miliarde de euro.
Excedentul din comerțul cu servicii IT&C a rămas relativ constant la 5 miliarde de euro, în timp ce cel cu alte servicii s-a redus ușor la 1,98 miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare s-a deteriorat de la un deficit de 7,45 miliarde de euro la unul de 8,25 miliarde de euro, în principal ca urmare a scăderii excedentului din remunerarea salariaților cu 20%, la 2,87 miliarde de euro. Ieșirile nete din veniturile din investiții au crescut cu 130 de milioane de euro, la 12,79 miliarde de euro. Se remarcă o scădere ce circa jumătate de miliard de euro a veniturilor nete din investițiile directe – adică dividendele plătite acționarilor – la 9,91 miliarde de euro, și o creștere a investițiilor de portofoliu – adică a dobânzilor plătite pentru deținerile de datorie suverană – de 881 de milioane de euro, la 3,06 miliarde de euro.
Veniturile secundare au înregistrat un excedent de 1,52 miliarde de euro, în creștere de la 1,09 miliarde de euro la 10 luni încheiate în 2023.
Ponderea deficitului de cont curent în produsul intern brut a crescut de la 5,7% la 10 luni din 2023 la 6,8% la 10 luni în acest an.
BNR arată spre majorarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pentru adâncirea deficitului extern și consideră că situația contului curent rămâne o „vulnerabilitate semnificativă” a României. Banca centrală pune deficitul extern în directă relație cu deficitul bugetar.
„Măsurile recente din sfera sectorului public, respectiv recalcularea pensiilor și creșterile salariale, sunt de natură a contribui la accentuarea dezechilibrului extern, inclusiv pe fondul capacității reduse a producției interne de a acomoda excedentul de cerere”, arată BNR în cel mai recent raport de stabilitate.
Banca centrală recomandă creșterea absorbției de fonduri europene pentru a reduce deficitul extern prin corectarea balanței veniturilor.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar în România este prognozat a fi cel mai ridicat din UE în 2024 (-8% din PIB), iar deficitul de cont curent al doilea cel mai adânc, după Cipru, subliniază BNR.
Calculat doar pe ansamblul trimestrului al doilea, România a avut cel mai mare deficit de cont curent din UE, la 9,1% din PIB (date anualizate), față de 7,1% în trimestrul 2 din 2023.
„Riscurile la adresa stabilității financiare dinspre poziția externă se mențin la niveluri importante, România înregistrând cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE”, arată BNR.
„Implementarea de reforme structurale care să atenueze aceste vulnerabilități este necesară atât pentru menținerea încrederii investitorilor, cât și pentru o mai bună reziliență a economiei în fața unor potențiale noi evoluții nefavorabile”, mai subliniază banca centrală.
Investițiile străine directe (ISD) au însumat 5,51 miliarde de euro la 10 luni din acest an, în scădere de la 5,9 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
Ponderea ISD în PIB s-a redus de la 1,9% la 1,55%. Mai mult, rata de acoperire a deficitului extern cu ISD s-a redus de la 34% la 23% în același interval. Investițiile străine directe sunt considerate cea mai bună sursă pentru acoperirea contului curent, având în vedere că nu generează dobânzi.
Măsurile recente din sfera sectorului public, respectiv recalcularea pensiilor și creșterile salariale, sunt de natură a contribui la accentuarea dezechilibrului extern, inclusiv pe fondul capacității reduse a producției interne de a acomoda excedentul de cerere. În plus, corecția deficitului extern depinde și de revenirea activității economice a partenerilor comerciali din UE. În acest context, absorbția fondurilor europene devine și mai importantă, dat fiind potențialul de restrângere a deficitului de cont curent prin intermediul intrărilor în balanța veniturilor.
Consiliul Fiscal a evidențiat necesitatea creșterii veniturilor bugetare60 – inclusiv prin schimbări ale regimului fiscal, îmbunătățirea gradului de colectare a TVA, extinderea bazei de impozitare și combaterea evaziunii și a optimizărilor fiscale – precum și legătura dintre deficitul fiscal și cel de cont curent, subliniind, de asemenea, importanța orientării investițiilor publice către producția de bunuri exportabile sau care pot substitui importurile (engl. tradables), în vederea reducerii dependenței de importuri și adresării problemelor structurale de competitivitate61 .
