Mai multe companii din Arad apelează, în ultimul an, la muncitori din India, pentru a-și completa schemele de personal, în condițiile în care nu găsesc forță de muncă calificată pe piața locală. O firmă locală de recrutări s-a specializat exclusiv pe aducerea indienilor în vestul țării, mai ales pentru firme din domeniile automotive și construcții care ”lucrează la cota de avarie” din cauza lipsei de angajați.
Companii mari din județul Arad care nu mai găsesc forță de muncă calificată sunt nevoite să apeleze, în ultimul an, la muncitori din India, aduși de o firmă de recrutare atât pentru că sunt considerați bine calificați, cât și pentru că sunt vorbitori de limbă engleză și se integrează ușor în fabrici, scrie News.ro.
O firmă din Arad s-a specializat exclusiv pe rectrutarea indienilor, iar în ultimele luni a adus zeci de muncitori pentru firme care nu găseau oameni la nivel local.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Patronul firmei de recrutare, Mitică Purcaru, spune că în vestul țării ”există o criză acută de muncitorilor calificați, pentru că majoritatea care s-au format în România au plecat în țări din vestul Europei pentru salarii mai mari”.
Doar în Arad, luni erau disponibile aproape 2500 de locuri de muncă vacante la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, de ani de zile județul fiind pe primele locuri la nivel național privind oferta disponibilă.
”În acest moment, companiile de aici nu mai găsesc sudori, lăcătuși mecanici, operatori CNC sau muncitori în construcții. Eu m-am specializat pe recrutarea personalului din India, atât pentru că forța de muncă de acolo este bine calificată, cât și pentru că indienii sunt buni vorbitori de limba engleză și astfel pot fi integrați mult mai ușor în companiile de la noi”, a declarat, pentru News.ro, Mitică Purcaru.
Cei mai mulți indieni pe care i-a adus în Arad firma sunt pentru producătorul de vagoane marfă Astra Rail Industries, care de ani de zile se confruntă cu probleme în a găsi personal calificat pe piața locală. Compania a angajat 47 de cetățeni indieni în ultimele luni, toți fiind sudori.
”Peste două săptămâni mai ajung în țară 35 de cetățeni indieni, care vor lucra în Arad în construcții, un alt domeniu în care se simte lipsa personalului calificat. La o altă firmă din vestul țării urmează să aducem 50 de indieni, care sunt în proceduri de transfer în România, iar un alt lot de zece indieni vor ajunge la o companie din Arad. În general, firmele care ne contactează lucrează la cota de avarie, din cauza lipsei de personal. Companiile, deși reticente să aducă muncitori din afara țării pentru că, potrivit legislației actuale, ei trebuie plătiți cu salarii mai mari decât românii, sunt nevoite totuși să facă asta pentru a putea să-și onoreze comenzile, în special externe”, a mai declarat patronul firmei de recrutări.
Conform sursei citate, majoritatea indienilor aduși în țară sunt bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, iar aceștia câștigă cel puțin dublu decât în țara lor.
”Conform legislației actuale, cetățenii stăini trebuie plătiți în România cu cel puțin valoarea salariului mediu brut pe economie, aducă 4.162 de lei, însă salariile efectiv plătite pot fi mult mai mari, în funcție de poziția pe care este angajată persoana și în ce companie”, a declarat Mitică Purcaru.
În fiecare an, România stabilește un contingent de muncitori străini care pot fi angajați, iar în luna august Guvernul a aprobat suplimentarea cu 8.000 a numărului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă (4.000 permanenți și 4.000 detașați). Contingetul fusese stabilit inițial, pentru anul 2018, la 7.000 de lucrători străini.
Din datele Inspecției Muncii rezultă că în România sunt activi peste 17.000 de salariați cetățeni străini non UE-SEE, cei mai mulți din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) și Vietnam (1.554).
Principalele domenii de activitate în care lucrează cetățenii non UE-SEE în România sunt: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare, comerț cu ridicata îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
