Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza de creștere economică pentru acest an, față de 4,6% cât estima anterior, având în vedere șocul inflaționist din ultimul trimestru al anului trecut și valul 5 al pandemiei de coronavirus.
Instituția subliniază, totodată, că nu a luat în calcul declanșarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la granița cu Ucraina, scrie Agerpres.
"Având în vedere evoluția economiei sub impactul șocului inflaționist din trimestrul IV 2021, precum și apariția valului 5 al pandemiei, cât și continuarea crizei energetice, în special în prima parte a anului 2022, s-a estimat pentru anul în curs un avans economic de 4,3%, revizuire în ușoară scădere comparativ cu prognoza de toamnă (4,6%) și un deflator de 6,1%, în creștere, corelat cu majorarea prețurilor. Acest scenariu nu a luat în calcul declanșarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la granița cu Ucraina", se arată în Prognoza 2021 - 2025, varianta de iarnă.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.315 miliarde de lei prețuri curente în acest an.
Ajustarea estimării privind avansul PIB a luat în calcul menținerea prețurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special cea chimică și metalurgică, ramuri industriale energointensive, explică CNSP. Totodată, întreruperile în lanțurile de aprovizionare sunt estimate a continua, deși perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, dar vor continua să afecteze industria auto și cea de echipamente electrice.
În aceste condiții, pentru valoarea adăugată brută din industrie CNSP estimează o majorare cu 4,1% în 2022, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de varianta din prognoza de toamnă.
Pentru sectorul construcțiilor în condițiile manifestării unui efect de bază determinat de încetinirea activității în a doua parte a anului 2021, dar și a unui impuls susținut provenit din accesarea fondurilor europene, s-a estimat un spor al valorii adăugate brute de 9,6%, în creștere cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza de toamnă.
O creștere mai modestă este așteptată și pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziții de bunuri de către gospodăriile populației. Pentru servicii, per ansamblu, modificarea descendentă a valorii adăugate brute s-a situat la 0,3 puncte procentuale.
"În concordanță cu aceste evoluții, pe latura cererii, s-a prognozat o dinamică mai redusă în cazul consumului privat cu 0,7 puncte procentuale, dar și în cazul formării brute de capital fix, unde dinamica anuală se situează cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea anterioară. În acest ultim caz, reducerea provine dintr-un import mai redus de echipamente, în timp ce componenta de construcții este în ușoară creștere, așa cum s-a menționat anterior", se arată în documentul citat.
Potrivit CNSP, consumul final își va încetini creșterea la 3,6% în acest an, de la 5,3% în 2021, iar investițiile (formarea brută de capital fix) sunt prevăzute să crească cu 9,1% față de 5,1% în anul precedent.
Totodată, a fost reevaluat impactul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale asupra traiectoriei inflației pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creștere a prețurilor de consum. Evoluțiile viitoare indică o temperare a creșterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării cât și cotele de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creșteri de mai mică amploare sunt prevăzute și în luna iulie și la începutul sezonului rece.
Estimările indică o inflație la sfârșitul anului 2022 de 9,5%, corespunzător mediei anuale de 9,9%, și nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populației, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare, menționează sursa citată.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% față de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% față de perioada similară din 2020.
