Coface: Circa 3 milioane de români au fost acționari la o firmă după 1990

Aproximativ trei milioane de români au fost acționari la o firmă după prăbușirea regimului comunist, ceea ce face din România țara din regiune cu cea mai mare rată de antreprenoriat, deși numărul de firme raportat la populație este foarte scăzut, arată un raport al companiei Coface, publicat joi.

Coface menționează că, potrivit înregistrărilor oficiale la Registrul Comerțului, 3,22 milioane de persoane fizice au deținut calitatea de acționar direct în cel puțin o companie în România după 1990, din care în jur de 8% sunt persoane fizice străine, scrie News.ro.

"Astfel, înseamnă că rămân 2,96 milioane români care au deținut cel putin o companie în România, ceea ce implică o rată de acționariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est", arată studiul companiei.

Însă paradoxal, România este o țară cu un număr redus de companii, de sub 700.000, ceea ce corespunde unue rate de 23 de firme la 1.000 de locuitori. Acest nivel plasează România pe penultimul loc în România, depășind doar Serbia.

Situația se explică prin durata redusă de viață a companiilor din România, pusă de autorii studiului pe seama faptului că antreprenorii români au mai ales viziune pe termen scurt și nu au planuri bine realizate pe termen lung.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV CE respinge argumentele României pentru Legea cu 51% alimente locale în magazine și pregătește sancțiuni. Președinția și Guvernul au fost avertizate înainte de promulgarea Legii

"Aproximativ jumătate dintre companiile nou înființate sunt radiate între 5-10 ani după momentul înregistrării. Cealaltă jumătate a companiilor care rămân active își continuă activitatea la un nivel foarte modest, în condițiile în care 46% dintre acestea nu au desfășurat nicio activitate în anul 2015, în timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100.000 euro", a declarat Iancu Guda, director în cadrul Coface România.

Specialiștii Coface consideră că foarte multe firme nou-înființate sunt irealizate doar pentru contractarea unor proiecte izolate sau pentru încasarea unor venituri de valoare redusă, ceea ce reflectă "autogospodărirea" acționarilor.

"Deducem, astfel, că aceste companii nu pot genera un efect de tracțiune pentru economia românească, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de muncă) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, creșterea exporturilor)”, a mai spus Guda.