Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale dispozițiile Ordonanței de Urgență 7/2015 care permit ca bunurile confiscate să fie transmise unor instituții ale statului. În baza acestei OUG, Guvernul Ponta pregătise o hotărâre, despre care Profit.ro a scris în exclusivitate, prin care sediul Antenelor era transferat ministerului condus de Gabriel Oprea.
Conform unui comunicat al CCR, plenul Curții Constituționale a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate sunt neconstituționale.
Ordonanța a fost emisă de Guvernul Ponta, în aprilie 2015, pentru a asigura baza legală a transferului unor imobile confiscate către instituții ale statului.
Anterior apariției acestui act normativ, statul nu avea decât posibilitatea valorificării prin vânzare a acestor bunuri, așa cum prevede Codul de procedură Fiscală. Bunurile confiscate intră în posesia statului și, ulterior, trebuie valorificate pentru că instituția care are atribuții în cazul acestor bunuri este Agenția Națională de Administrare Fiscală. Iar ANAF nu poate dispune alt scop, singura sa atribuție fiind, potrivit legii, valorificarea. Din acest motiv, a fost necesară aprobarea OUG 7/2015 care stabilește că bunurile sunt transmise prin hotărâre de guvern altor instituții.
Guvernul pregătise o hotârâre prin care sediile Antenelor și al Grivco, confiscate de la familia Voiculescu, în dosarul Institutului de Cercetări Alimentări (ICA), urmau să fie transmise spre folosință Ministerului de interne, condus de Gabriel Oprea. După căderea Cabinetului Ponta, proiectul de hotărâre a fost retras de pe circuitul de avizare.
Despre acest proiect de hotărâre, Profit a scris în exclusivitate:
Curtea "a constatat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2015 încalcă art.115 alin.(4) din Constituție. Motivele invocate de Guvern pentru emiterea ordonanței de urgență, astfel cum sunt enunțate în preambulul și nota de fundamentare ale acesteia, prezintă aspecte care țin de rațiunea, necesitatea, oportunitatea și utilitatea reglementării, fără a motiva existența unei situații extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare. Cu privire la urgența reglementării, Curtea a reținut că legiferarea operativă a remedierii unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ se putea realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare, și nu prin ordonanță de urgență, astfel că motivarea urgenței adoptării actului normativ este una formală”, se arată în comunicatul CCR.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului.
