Într-un interviu acordat Politico, alesul surpriză pentru turul al doilea al votului pentru președintele României, Călin Georgescu, merge, în campania electorală, și pe o temă ce apelează la sensibilitatea unor români - greu de aplicat însă într-un stat membru UE și de către un președinte care nu ar controla și Guvernul - și susține că va "reversa privatizările" în primele 100 de zile de mandat. El se arată ostil investițiilor străine din România și indică și unele firme în acest sens.
„Dacă astăzi, la fel ca poporul român, plătesc pentru apă, știți cui îi plătesc? Plătesc unei firme franceze care nu a investit, nu a contribuit cu un cui, dar colectează banii. Plătesc, de asemenea, unei companii străine pentru gazele naturale. Plătesc pentru electricitate unei alte companii străine. Îmi cumpăr benzina, benzina mea, și cui îi plătesc? Tot unui străin”, a declarat Călin Georgescu pentru Politico.
În ceea ce privește modul în care ar combate aceste companii din sectoarele-cheie ale utilităților, Georgescu a criticat faptul că activele de valoare ale țării au fost vândute în mod nepotrivit, într-un val obscur de privatizări care a urmat căderii comunismului. El a promis că în primele 100 de zile de mandat va încerca să recupereze aceste active.
„Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să dețină proprietăți în țara mea”, a subliniat Georgescu.
Întrebat despre amploarea planurilor sale de a recupera aceste active, el a precizat: „Mă refeream la recuperarea a ceea ce a fost privatizat și privatizat în mod greșit. În România, nicio privatizare nu este justificată.”
Conform Constituției României, președintele are un rol mai mult simbolic și de reprezentare în economie, fără a avea atribuții executive directe.
Ce companii sunt vizate de declarațiile candidatului
Am încercat să identificăm companiile la care candidatul a făcut referire în declarația publică. “Firma franceză” poate fi Apa Nova. Apa Nova București, parte a grupului francez Veolia, este compania responsabilă cu gestionarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în Municipiul București. În anul 2000, Apa Nova a preluat administrarea resurselor de apă, tratarea și distribuția apei către consumatori, precum și evacuarea apelor uzate și pluviale din București, în baza unui contract de concesiune pe 25 de ani.
Această concesiune a fost rezultatul unui proces de privatizare inițiat în 1997, când administrația municipală a decis să implice sectorul privat în gestionarea sistemului de apă al orașului. După consultări și evaluări, s-a optat pentru un contract de concesiune pe termen lung, care să permită investiții semnificative în infrastructură. În urma unei licitații publice, compania franceză Veolia a câștigat contractul, oferind cel mai mic tarif mediu pentru apă pe durata concesiunii.
Până în 2020, compania a investit peste 533 de milioane de euro în infrastructura de apă și canalizare a orașului.
Aceste investiții au vizat îmbunătățirea calității apei furnizate, reducerea pierderilor din rețea și creșterea eficienței operaționale.
În 2020, contractul de concesiune a fost prelungit cu încă 12 ani, până în 2037, cu angajamentul Apa Nova de a investi suplimentar peste 367 de milioane de euro în sistemul de apă și canalizare al Capitalei.
Compania străină cu gazele naturale ar fi Engie. În 2004, compania franceză Gaz de France (GDF) a achiziționat 51% din acțiunile Distrigaz Sud, una dintre principalele companii de distribuție a gazelor naturale din România. Tranzacția a implicat inițial cumpărarea a 30% din acțiuni pentru 128 de milioane de euro, urmată de o majorare de capital de 183 de milioane de euro, prin care GDF și-a crescut participația la 51%.
Această privatizare a permis Gaz de France să preia controlul asupra Distrigaz Sud, consolidându-și prezența în Europa de Est și aducând expertiză tehnică și managerială în sectorul gazelor naturale din România. Ulterior, Gaz de France a fuzionat cu Suez, formând grupul Engie, sub al cărui brand operează în prezent fostul Distrigaz Sud.
Între 2005 și 2023, compania a investit aproximativ 1,35 miliarde de euro în infrastructura de gaze naturale, concentrându-se pe reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție.
La electricitate sunt mai multe care ar putea fi vizate de declarațiile candidatului. Engie România furnizează și electricitate, dar sunt și alți furnizori importanți, precum E.ON România (Germania) și CEZ România (Cehia).
În 2004, E.ON, companie germană de utilități, a achiziționat 51% din capitalul social al fostei companii de stat Distrigaz Nord, cu o investiție totală de aproximativ 303 milioane de euro.
De la intrarea pe piața românească, E.ON a investit peste 2,3 miliarde de euro, majoritatea fondurilor fiind direcționate către modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și energiei electrice. În 2022, compania a realizat investiții record de aproximativ 177 milioane de euro în rețelele de distribuție.
Grupul ceh CEZ a intrat pe piața românească în 2005 prin achiziționarea filialei de distribuție și furnizare a energiei electrice Electrica Oltenia.
CEZ a realizat investiții semnificative în sectorul energetic românesc, inclusiv dezvoltarea parcului eolian Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian onshore din Europa, cu o capacitate instalată de 600 MW.
În 2020, CEZ a vândut activele sale din România către fondul de investiții australian Macquarie Asset Management. Ulterior, în 2023, Premier Energy, deținută de fondul ceh de investiții Emma Capital, a achiziționat CEZ Vânzare, furnizor cu un portofoliu de 1,4 milioane de clienți.
Aceste companii au contribuit la modernizarea infrastructurii energetice din România și au influențat semnificativ piața locală de energie prin investițiile și operațiunile lor.
La carburanți a vizat cel mai probabil Petrom. OMV Petrom, cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a trecut printr-un proces semnificativ de privatizare și a realizat investiții majore în sectorul energetic românesc, contribuind la securitatea energetică și dezvoltarea durabilă a țării.
În 2004, grupul austriac OMV a achiziționat 51,01% din acțiunile Petrom, printr-o tranzacție de aproximativ 1,5 miliarde de euro. OMV a cumpărat direct 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane de euro și a majorat capitalul social al companiei cu 831 milioane de euro, ajungând astfel la pachetul majoritar.
De la privatizare, OMV Petrom a investit masiv în modernizarea și extinderea operațiunilor sale:
Proiectul Neptun Deep: Dezvoltat în parteneriat cu Romgaz, Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre și primul proiect offshore în ape de mare adâncime din România. Acesta va contribui la securitatea energetică a țării și la dezvoltarea economică regională.
Investiții în energie regenerabilă: OMV Petrom a alocat 750 de milioane de euro pentru construirea unei instalații la rafinăria Petrobrazi, destinată producerii de combustibili sustenabili pentru aviație și motorină din surse regenerabile, precum și două unități de producție a hidrogenului verde. Se preconizează ca, din 2028, compania să furnizeze anual aproximativ 250.000 de tone de combustibili sustenabili.
OMV Petrom și-a propus investiții de aproximativ 11 miliarde de euro până în 2030, cu scopul de a sprijini tranziția energetică a României și de a reduce emisiile de carbon.
