Legea concurenței neloiale va fi modificată, a declarat pentru News.ro președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Principala modificare vizează protejarea firmelor mici în fața abuzului puterii superioare de negociere a companiilor mai mari, cu atât mai mult cu cât, în contextul pandemiei de coronavirus, o mare parte dintre companiile mici sunt la limita de supraviețuire și trebuie apărate de eventuale acțiuni abuzive.
Proiectul a fost în consultare publică pe pagina de internet a instituției.
„Concurența neloială este 'sora mai mică' a Legii concurenței, deoarece vizează comportamente care au un grad mai redus de perturbare a pieței și care, predominant, afectează interesele altor companii și mai puțin interesele mai largi ale societății. Altfel spus, nu afectează funcționarea întregii piețe și, din acest motiv, sancțiunile sunt mult mai reduse pentru fapte de concurență neloială”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prin modificările aduse legii, se stabilește faptul că autoritatea de concurență intervine doar în cazul afectării unui interes legitim public, ținând cont de următoarele criterii: gradul ridicat de pericol social, importanța sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de companii implicate în săvârșirea faptei, numărul de firme afectate, durata îndelungată a practicii de concurență neloială.
Legea prevede posibilitatea ca autoritatea de concurență să poată selecta și prioritiza cazurile mai importante, în care se suspectează încălcarea Legii concurenței neloiale, pentru a le investiga. În celelalte situații, companiile care se consideră lezate se pot adresa direct instanței.
„Pentru acele cazuri relativ puține pe care le selectăm noi și care au un impact suficient de mare încât să merite să fie investigate de autoritate, vrem să ne întărim mijloacele de investigație, pentru a le aduce la un nivel similar cu cele prevăzute de Legea concurenței. În esență, să putem face inspecții. Aceasta ar fi cea mai importantă modificare”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
O altă modificare importantă a legii este includerea în sfera practicilor de concurență neloială a exploatării poziției superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta, cu care se află într-o relație comercială. Această prevedere vizează relația dintre companii aflate pe paliere diferite de piață și nu relația dintre companii concurente.
„Sunt situații în care există un dezechilibru al puterii de negociere între o firmă mică și una mult mai mare, dar nu suficient de mare încât să intre sub incidența Legii concurenței. În aceste cazuri, în care companiile au mai puțin de 40% dintr-o piață, vom aplica aceeași logică la fel ca în cazul comportamentelor considerate abuzive de Legea concurenței: vom declanșa investigații, vom face inspecții etc. Cu toate acestea, firma neavând poziție dominantă, nu îi putem aplica sancțiunile semnificative, conform Legii concurenței, ci pe cele mai mici, prevăzute de Legea concurenței neloiale, existând totuși posibilitatea ca firma afectată să fie despăgubită în instanță. Așadar, dacă pentru încălcarea Legii concurenței, pedeapsa o dă Consiliul Concurenței prin amendă, pentru nerespectarea Legii concurenței neloiale, pedeapsa o dă instanța, dar va avea la dispoziție constatările pe care le face Consiliul în investigația sa”, a adăugat Chirițoiu.
Astfel, se vor putea folosi instrumentele prevăzute în legea Concurenței, respectiv inspecții, declarații, interviuri, cereri de date și documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deține informații relevante.
„Se pot aplica sancțiuni pentru furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informațiilor și documentelor solicitate de către autoritatea de concurență”, precizează acesta.
Cele două legi încep să semene, spune el, dar subliniază că nu intenționează să „sperie” mediul de afaceri, cu care de altfel se va consulta.
„Trebuie să găsim soluții care să fie benefice economiei în ansamblu și, implicit, consumatorilor, respectiv clienților finali, nu numai unora sau altora”, a mai spus Chirițoiu.
Modificările aduse clarifică, totodată, faptul că legea se referă la relațiile „business to business”, ținând cont de interesele private și publice, astfel cum apar acestea definite în dreptul național. Această completare este necesară pentru a se evita confuziile generate de componenta „business to consumer”, palier reglementat în mod distinct de cadrul legal național, printr-o serie de alte acte normative (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii).
De asemenea, a fost actualizat cuantumul amenzilor contravenționale ce pot fi aplicate persoanelor fizice și persoanelor juridice ca urmare a constatării de către autoritatea de concurență a unei încălcări a legii, atât pentru contravențiile procedurale, cât și pentru contravențiile de fond, ținând cont de valoarea corespunzătoare ratei inflației din ultimii șase ani (respectiv data ultimei modificări a actului normativ).
Mai mult, în mod similar practicii în cazul aplicării prevederilor Legii concurenței, a fost introdusă posibilitatea contravenientului de a recunoaște fapta, și, astfel, de a i se reduce amenda aplicată, cu precizarea faptul că, în situația în care, după obținerea acestui beneficiu, partea implicată contestă decizia autorității de concurență, acesta se pierde.
Proiectul prevede că deciziile Consiliului Concurenței emise în temeiul Legii concurenței neloiale pot fi atacate în contencios administrativ în 30 de zile, instanța competentă să le soluționeze fiind Curtea de Apel București.
Alte practici de concurență neloială incriminate de Legea concurenței neloiale sunt:
denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale prin răspândirea de informații eronate;
deturnarea clienților unei companii prin utilizarea secretelor comerciale, astfel că aceasta va cuprinde în actul material și referirea la utilizarea informațiilor confidențiale pentru săvârșirea faptei;
discreditarea activității unei firme sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă firmă sau de un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni care conduc la pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia.
