Legea privind plafonarea dobânzilor adoptată de Parlament și aflată acum în dezbatere la Curtea Constituțională ar descuraja economisirea, creditarea și investițiile dacă ar intra în vigoare, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administație al BNR. Cu o limită de 3,7% pentru creditele ipotecare în acest moment, produsul ar dispărea de pe rafturile băncilor, iar Popa spune că n-ar mai fi obținut creditul ipotecar.
“Legiuitorii pot limita prețul minim sau maxim. Dar întrebarea este dacă pot obține ce și-au dorit? Poate un reglementator să limiteze costul sub cel de producție? În opinia mea nu este posibil acest lucru într-o democrație, pentru că ar încălca dreptul producătorului să dispună de proprietatea sa. Acest lucru se aplică și când discutăm de capital”, spune Cristian Popa, în conferința “The Future of Europe”, organizată de Academia de Studii Economice.
Intervenția în limitarea unui preț are de multe ori efecte adverse, cum ar fi scăderea cantității de bunuri de pe piață sau trecerea la piața neagră. “Este foarte probabil ca intervenția în piață să fie mai nefavorabilă decât situația inițială”, spune Popa.
“Mises ne spune că există o lungă istorie de limitare a prețurilor. Împărați, regi, dictatori au încercat să se amestece în funcționarea piețelor. Toate tentativele au eșuat. Legile piețelor nu pot fi înfrânte de legile făcute de reglementatori. Suntem într-o țară care a trăit sub socialism și știm ce se întâmplă când economia este planificată, când prețurile sunt controlate de statul foarte deștept. Ar trebui să ne gândim la asta când dorim ca statul să controleze anumite prețuri”, adaugă Popa.
Oficialul BNR comentează pe marginea legii care prevede plafonarea nivelului maxim al dobânzilor ce pot fi percepute consumatorilor de către bănci și instituțiile financiare nebancare. Proiectul, inițiat de senatorul Daniel Zamfir alături de alți membri ai PSD, a fost contestat la Curtea Constituțională și nu a intrat încă în vigoare.
“Dobânda excesivă este stabilită în funcție de un articol. Legiuitorul este cel care stabilește ce este excesiv în opinia sa. Sub această lege, dobânda la creditul meu ipotecar, spre exemplu, ar fi considerată excesivă. Eu nu o consider excesivă deloc. Am intrat în acest contract voluntar. Cu legea în vigoare nu cred că banca mi-ar fi vândut acest împrumut, pentru că prețul ar fi fost prea mic. Aș fi fost scos din piață!”, spune Popa.
Dobânda pentru creditele ipotecare este plafonată la maximum 2 puncte procentuale peste dobânda de referință a băncii centrale, situată în acest moment la 1,5%. O rată de maximum 3,5% ar fi sub cea medie a pieței de 5,7%. “La această dobândă, produsul ar dispărea de pe rafturile băncilor”, crede Popa.
În declarația de avere a lui Popa apar două împrumuturi ipotecare în valoare totală de circa 510.000 de lei, contractate în 2015 de la ING Bank și scadente în 2045.
În cazul instituțiilor financiare nebancare s-ar putea ajunge la interzicerea, de facto, a creditării. “Dacă dobânda de referință este 0, IFN ar trebui să vândă produsele pe gratis, pentru că definiția spune că nu pot vinde la peste dublul dobânzii BNR”, arată Cristian Popa.
Dacă legea va fi promulgată în forma curentă în cele din urmă, creditarea ar suferi într-o perioadă în care este nevoie de finanțarea creșterii economice, arată oficialul BNR.
Pronunțarea CCR în cazul acestei legi a fost amânată în mai multe rânduri, următoarea dată programată fiind 18 noiembrie. Proiectul a mai fost respins de Curte și în 2019, când judecătorii constituționali au constatat că nu îndeplinește condițiile de formă în lipsa unui aviz.
