România nu poate aplica programe mai mari de susținere a firmelor din cauza deficitului bugetar, care era ridicat încă de dinainte de criză, spune Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate financiară din BNR.
Programele pentru susținerea accesului la credit IMM Invest, IMM Leasing, IMM Factoring și granturile din bani europeni au deja un impact considerabil în piață, spune Rădulescu.
“Puteam avea mai mult? Potențial, da, practic, nu! Din cauza greutății cu care am plecat nu aveam mai mult loc să creștem deficitul. Este încă un motiv pentru care o politică fiscală responsabilă este o pre-condiție pentru a putea susține economia, pentru a avea politici contra-ciclice când este nevoie”, arată Rădulescu, în conferința “The Future of Europe”, organizată de Academia de Studii Economice.
România avea anul trecut cel mai ridicat deficit de cont curent din regiune, de 4,6% din PIB, față de 0,8% în Ungaria, 0,4% în Cehia, în timp ce Polonia și Bulgaria aveau excedent, de 0,5%, respectiv 4%.
La capitolul balanței bugetare lucrurile stăteau, de asemenea, la fel de rău, cu un deficit de 4,3% din PIB, față de 2% în Ungaria, 0,7% în Polonia, respectiv un excedent de 3% în Cehia și 2,1% în Bulgaria. Deficitul României a fost cel mai mare din regiune, în jurul a 3% din PIB, începând cu 2016, în timp ce în 2019 a fost cel mai mare din UE.
“Din nefericire, erorile din 2008 au fost repetate, din punctul meu de vedere, la o scală mult mai mare începând cu 2017 și cu rezultatul pe care îl avem acum, inclusiv capacitatea limitată a guvernului de a susține sectorul privat”, spune Rădulescu.
Situația se reflectă și în ratingul de credit și mai ales în dobânzile plătite pe termen lung, care la 4,5% sunt mult mai mari decât în restul regiunii – Ungaria cu 2,5%, Polonia cu 2,4%, Cehia cu 1,6%, Bulgaria cu 0,4% - arată Rădulescu.
România are nevoie de o creștere a intermedierii financiare, în special a creditului către companii, spune Rădulescu. Creditele reprezintă doar 25% din PIB în România, față de circa 35% în Ungaria, 52% în Polonia, 53% în Bulgaria și Cehia.
“Trebuie să avem o mai bună intermediere financiară – dacă vrem să fim o economie de succes trebuie să avem mai mult credit. Dar pentru aceasta trebuie să avem companii sănătoase. Și aici stăm mult mai prost decât regiunea”, spune Rădulescu.
Raportul datorii/capitaluri este foarte ridicat la aproape 200% și a scăzut doar ușor în ultimul deceniu, în timp ce numărul companiilor sub-capitalizate este foarte ridicat, chiar dacă în scădere din 2009-2010, la 244.000 de firme sau 35% din total care au capital negativ. Sub 12% din firme au credite.
Rădulescu propune măsurile care au mai fost prezentate de BNR și cu alte ocazii, cum ar fi conversia creditului acționar în capital, intervenția Fiscului în cazul în care nu este îndeplinită cerința de capital și înscrierea pe o listă neagră a celor care administrează greșit în mod repetate firme.
Există o amplă lichiditate pentru a susține creditarea, spune oficialul BNR și rata creditelor neperformante în rândul firmelor a scăzut de la vârful de 26% la 7,5%, un nivel care însă în realitate ar putea fi mai mare, în condițiile în care unii debitori și-au putut amâna ratele până la începutul anului viitor.
În privința granturilor acordate de stat, Rădulescu spune că ar trebui renunțat la abordarea “primul venit, primul servit” pentru a favoriza companiile care au un istoric bun de management, care merg spre tendințele europene, cum ar fi digitalizarea și valoarea adăugată ridicată, sau din sectoare critice precum agricultură și mâncare, energie sau sănătate.
Rădulescu mai spune și că o depreciere a leului nu ar fi o soluție sustenabilă și ar risca să afecteze echilibrul general. Leul a fost cea mai puțin volatilă monedă din regiune în acest an și a pierdut cel mai puțin în raport cu euro în acest an.
