Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
BNR a menținut rata cheie la 7% în prima ședință de politică monetară din acest an, deși inflația a scăzut mai mult decât anticipa, la 6,7% în noiembrie (și la 6,6% la finele lui 2023), pe fondul scăderii dinamicilor prețurilor la alimente și energie, precum și a ieftinirii carburanților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În minuta ședinței, BNR arată că este în continuare precaută și nu urmează celelalte bănci centrale din regiune în reducerea dobânzilor.
Creșterea economică - puțin mai viguroasă
Creșterea economică a încetinit la 0,9% în trimestrul III față de 1,6% în trimestrul precedent, dar mai puțin decât era anticipat. Datele în dinamică anuală arată însă o evoluție slabă a economiei în trimestrul III, cu un avans de doar 1,1%, pe fondul variației ridicate a stocurilor, în timp ce dinamica investițiilor fixe a fost una de două cifre și consumul a revenit în teritoriu pozitiv.
Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai reduse din cererea internă, „dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu prognoza anterioară”. Astfel, pe termen scurt, Banca vede o restrângere mai redusă a excedentului de cerere agregată decât anticipa anterior, „iar dinamica anuală a PIB o va depăși pe cea prognozată în luna noiembrie 2023”.
Din datele cu frecvență ridicată publicate până la momentul deciziei, conducerea BNR remarcă revenirea consumului privat pe ansamblul trimestrului IV, pe care o așteptă să fie principalul contribuitor la creșterea economiei. BNR mai așteaptă o posibilă contribuție pozitivă și din investiții (în principal pe seama activității din construcții), dar și una mai redusă din exportul net.
Creșterea salariilor ar putea fi ridicată
Deși în ultimele comunicate nu a mai vorbit despre posibilitatea unei spirale salarii-prețuri, BNR încă se uită la creșterile de salarii ca la o posibilă sursă de alimentare a inflației.
Pe de o parte, Banca arată că tensiunile din piața muncii s-au atenuat ușor, pe fondul opririi creșterii numărului de salariați în septembrie-octombrie, în timp ce șomajul s-a menținut constant, la fel ca rata locurilor de muncă vacante. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ.
Pe de altă parte, salariile au accelerat în octombrie, la peste 17% pe an, după o încetinire a dinamicii în trimestrul III. De asemenea, chiar dacă dinamica anuală a costului unitar al forței de muncă din industrie a continuat să scadă lent, „ea rămâne însă deosebit de înaltă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, având în vedere și probabila reamplificare temporară a acesteia pe orizontul apropiat de timp, pe fondul majorării recente a salariului minim pe economie și la nivelul unor sectoare”, arată banca centrală.
Mai mult, arată banca centrală, firmele private ar putea fi nevoite să majoreze salariile ca efect al creșterii salariilor la stat.
„Totodată, presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din mediul privat ar putea genera pe termen scurt persistența decalajelor dintre cererea și oferta de forță de muncă pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și dinamica salariilor din sectorul public, au susținut mai mulți membri ai Consiliului”
În sensul limitării creșterilor de salarii vin costurile deja ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, inflația mai mică, cererea mai redusă și angajații extracomunitari. Unii membri ai Băncii cred că o posibilă majorare a salariilor ar putea fi absorbită în marjele de profit. Totodată, BNR mai menționează și „implicațiile măsurilor fiscale” în evoluția salariilor.
Riscurile fiscale riscă să de ducă în cursul de schimb
De altfel, riscurile venite din politica fiscal-bugetară sunt menționate de mai multe ori de către banca centrală – care sugerează că ar putea veni noi creșteri de taxe care să acopere creșterea pensiilor și salariilor la stat.
„Incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, evidențiind caracteristicile execuției bugetare din anul 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE”, se arată în minută.
Riscurile venite din situația bugetară – unde deficitul a fost anul trecut de circa 6% din PIB, față de nivelul țintă de 4,4%, alături de cele din deteriorarea poziției externe (cu un deficit al contului curent de circa 7% din PIB), peste riscurile externe, periclitează și stabilitatea cursului de schimb, crede o parte din conducerea băncii centrale.
„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscală, cât și actualele tensiuni geopolitice”, arată minuta.
Cursul valutar a rămas stabil pe finalul anului trecut și pe fondul intrărilor de bani străini în activele românești care poartă randamente atractive pentru investitori, mai arată BNR.
Unii analiști estimează că banca centrală va tăia dobânda cheie începând cu ședința din mai.
BNR anticipează o evoluție a inflației sub nivelul prognozat anterior de 6,8% la jumătatea anului, respectiv 4,8% la finele lunii decembrie.
