Banca Națională a României se arată foarte preocupată de încetinirea creșterii economice, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care a crescut rata cheie cu doar 0,25 puncte, deși inflația este foarte ridicată. Economia ar urma să crească anul viitor chiar mai încet decât înainte de pandemie, deși este anunțată intrarea unor mari sume din fonduri europene, mai ales din Planul de Reziliență și Redresare, care ar urma să aducă o creștere a investițiilor. Presiunea pe cursul de schimb se va menține ridicată, în condițiile unui deficit de cont curent ridicat și ale incertitudinilor fiscale.
Ce așteptări au băncile în legătură cu veniturile clienților în perioada următoare, produsele bancare ale viitorului, ce se va întâmpla pe bursă și cu RCA anul viitor, alături de multe alte teme, va fi anunțat la Videoconferința Profit Financial.forum - Finanțăm repornirea economiei - Ediția a IV-a.
Videoconferința, programată pentru 8 decembrie, va fi organizată cu sprijinul Garanti BBVA, Philip Morris România, UniCredit Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank și Grupul Nordis, urmând să fie transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.
Detalii AICI
BNR remarcă încetinirea dinamicii economice în trimestrul al treilea – când se aștepta ca doar aportul agriculturii să aducă o creștere secvențială a produsului intern brut, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 9 noiembrie. Datele publicate de Statistică, care au dezamăgit piața, arată o cădere a dinamicii trimestriale la 0,2%, ceea ce a adus și revizuirea așteptărilor de creștere pentru acest an.
În precedenții doi ani de dinaintea pandemiei, creșterea economică a fost de peste 4%, urmând apoi o contracție de aproape 4% în 2020.
“Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că în anul curent creșterea economică va depăși probabil doar marginal ritmul anticipat anterior și exclusiv datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, iar în 2022 va cunoaște o decelerare relativ mai accentuată, încetinind inclusiv față de anii pre-pandemie, chiar și în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai pronunțate așteptate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică o creștere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată decât cea anticipată în luna august, pe o traiectorie sensibil mai joasă pe întregul orizont de prognoză”, arată BNR.
Excedentul de cerere reprezintă creșterea economică peste potențial, ceea ce implică o presiune în sensul creșterii prețurilor. O cerere mai mică înseamnă pentru BNR că nu trebuie să-și facă griji suplimentare de creștere a inflației din această zonă, deci nu trebuie să accelereze întărirea politicii monetare.
O politică monetară mai restrictivă înseamnă și o dinamică economică mai redusă, din moment ce dobânzile mai mari facilitează economisirea și scumpesc finanțarea, iar BNR arată că nu vrea să pericliteze creșterea economică.
Banca centrală se așteaptă oricum la o temperare semnificativă a consumului în raport cu perioada 2016-2019, “pe fondul efectului de erodare exercitat asupra venitului disponibil real de creșterea ratei inflației și sub impactul consolidării fiscale, cu implicații și asupra sentimentului de încredere al populației”. Inflația a trecut deja peste creșterea salariului mediu în septembrie.
Consumul va continua să fie contribuitorul major la creșterea economică, dar BNR așteaptă ca investițiile să fie la un ritm mult superior mediei din perioada de dinainte de pandemie, inclusiv ca urmare a intrărilor de fonduri europene. Însă și aici optimismul BNR este mai temperat decât în vară, ca urmare scumpirii energiei și materialelor de construcții, precum și ca urmare a blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.
BNR așteaptă ca exportul net să aibă un efect contracționist și mai puternic în acest an, pe fondul creșterii importurilor peste exporturi, dar ca efectul să se domolească anul următor. Pe de altă parte, contul curent este în continuare o preocupare importantă a băncii – deși dinamica deficitului încetinește, aceasta este încă foarte ridicată (+47% la 9 luni la 11,5 miliarde de euro). Ieșirile de valută nu sunt acoperite de surse care nu generează datorie, cum sunt investițiile străine directe – care deși au crescut de circa trei ori față de anul trecut, reprezintă doar 46% din deficitul de cont curent.
BNR remarcă o calmare a volatilității cursului în ultima perioadă, dar avertizează că există în continuare riscuri la adresa cursului.
“Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân, însă, ridicate, au convenit membrii Consiliului, cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, în contextul incertitudinilor privind consolidarea bugetară alimentate de criza politică și pe fondul trendului de accentuare a dezechilibrului extern”, arată BNR.
Un leu mai slab înseamnă o inflație mai ridicată și costuri mai mari cu susținerea datoriei publice și private în valută. Pe de altă parte, pentru menținerea cursului BNR s-a bazat, pe lângă intervențiile în piață, și pe diferențialul de dobândă în raport cu celelalte bănci centrale din regiune. Până de curând, BNR a avut cele mai ridicate dobânzi, dar acum mai este doar peste Polonia, după ce în acestă lună a majorat rata cheie cu doar 0,25 puncte la 1,75%. În piața titlurilor de stat se menține, însă, ecartul față de vecini.
Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR.
Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.
BNR mai arată și că ar putea fi probleme cu absorbția banilor din PNRR, care sunt legați de anumite condiții, dar și cu fondurile europene obișnuite din noul cadru multianual, având în vedere istoricul României la acest capitol.
Pandemia, mai ales pe fondul unui nou val în Europa, și criza energetică sunt menționate, de asemenea, printre preocupările BNR.
