Creșterea economică este așteptată să decelereze semnificativ în 2023, în contextul costurilor ridicate cu energia și al prelungirii războiului din Ucraina, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, se arată în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 9 februarie 2023.
Consiliul de administrație al BNR a decis pe 9 februarie în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, scrie News.ro
”Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar ușor în anul 2022, creșterea economică este așteptată să decelereze semnificativ în 2023 – în contextul costurilor ridicate cu energia și al prelungirii războiului din Ucraina, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale –, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, în condițiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere ceva mai graduală a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul IV 2022 și de la un nivel mai ridicat decât s-a anticipat anterior, implicând închiderea acestuia cu o întârziere de trei trimestre față de proiecția precedentă și intrarea doar ușoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului 2024”, arată minuta.
S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, dar în condițiile decelerării puternice a creșterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflației încă ridicate și al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele și depozitele populației, precum și în contextul evoluțiilor de pe piața muncii și al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, de natură să afecteze încrederea consumatorilor.
Totodată, s-a sesizat că o proporție foarte mare din creșterea PIB – sensibil superioară celor din anii precedenți – va fi generată probabil și de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este așteptată să scadă semnificativ în 2023, dar să rămână în următorii doi ani deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condițiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse și programului Next Generation EU, de natură să susțină investiții publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, dar într-un mediu grevat încă de incertitudini și costuri ridicate, precum și de condiții financiare înăsprite.
Exportul net va continua probabil să exercite un impact contracționist în următorii doi ani, dar în scădere progresivă, în condițiile unei decelerări relativ mai pronunțate a creșterii volumului importului, față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii, reflectând mai cu seamă dinamica absorbției interne, dar și evoluția cererii externe. În acest context, după o nouă creștere semnificativă consemnată în 2022, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaște probabil doar corecții ușoare în 2023 și 2024, rămânând considerabil peste standardele europene, evoluții considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflației, costurilor finanțării externe și, în final, a sustenabilității creșterii economice.
În același timp, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanța atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, iar, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială foarte dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, în condițiile unor costuri cât mai reduse în termenii creșterii economice.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor din mediul intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023, noile evaluări relevă perspectiva descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului 2024 decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III 2023 – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza din noiembrie 2022 –, și apoi la 7% în decembrie 2023, mult sub valoarea de 11,2% anticipată anterior, pentru ca în a doua jumătate a anului viitor să își încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei, respectiv la 4,2%, similar prognozei precedente.
S-a observat că descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată în principal de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaționist este așteptat să crească progresiv în următoarele trimestre și să afecteze puternic evoluția componentelor exogene ale IPC, dar și dinamica inflației de bază într-o oarecare măsură. Influențele majore sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaționiste tot mai pregnante și din descreșterea cotațiilor unor mărfuri – inclusiv ale țițeiului și materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros –, precum și din ameliorarea lanțurilor globale de producție și aprovizionare, cărora li se vor suprapune cele prezumate a fi generate de noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie.
Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației rămâne relativ echilibrată, cel puțin în viitorul apropiat, având în vedere tendințele recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și natura principalilor lor determinanți.
Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense decât cele anticipate anterior, însă în atenuare treptată, până la epuizare spre finele orizontului noii proiecții, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind noua creștere consemnată de excedentul de cerere agregată în trimestrul III 2022, dar și perspectiva restrângerii graduale și a închiderii acestuia la mijlocul anului 2024.
S-a sesizat că în sensul temperării în perspectivă a inflației de bază vor acționa, de asemenea, tot mai evident, efecte de bază dezinflaționiste – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, și normalizarea funcționării lanțurilor globale de valoare adăugată, precum și descreșterea treptată a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și a dinamicii prețurilor importurilor, dar de la valori vizibil superioare atinse de acestea recent, în raport cu previziunile. În perspectivă apropiată sunt însă de așteptat și mici influențe de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor mărite ale producătorilor, comercianților și prestatorilor de servicii, prioritar a celor cu materiile prime și energia, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până în primul trimestru al anului curent, iar ulterior va începe să scadă treptat, pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, coborând la 9,8% în decembrie 2023 și la 4,7% la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 7,9%, respectiv 4%.
