Diferența s-a finanțat prin împrumuturi care s-au adunat. ”Nu înseamnă o criză”, susține ministrul, după informațiile prezentate de Profit.ro.
”Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză - înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferența s-a finanțat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”, spune Nazare.
Acesta avertizează că ”datoria nu crește peste noapte și nu apare dintr-o singură decizie”.
”Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creștere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creșteri permanente de cheltuieli, amânând corecții necesare de teama consecințelor electorale”, a main transmis ministrul finanțelor.
Potrivit acestuia, actualul Guvern a avut ca prim obiectiv oprirea acestei dinamici și restabilirea ordinii bugetare.
”În vara anului trecut, riscul retrogradării la junk era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat și, implicit, presiune suplimentară asupra economie. Evitarea acelui scenariu a fost esențială - am încheiat anul cu ratingul de țară reconfirmat, cu plăți la zi și cu investiții record. În 2025 am redus semnificativ deficitul și am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană.
Totul în condițiile în care am asigurat prin rectificare bugetară și sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică - acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă și transparentă a finanțelor publice. Corecția este însă în curs, încă, și trebuie continuată cu consecvență”, a adăugat ministurl Finanțelor.
Potrivit acestuia, depășirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni.
”Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menținerea disciplinei bugetare și consolidarea creșterii economice. Toate agențiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru menținerea calificativului de investiții al României. Instabilitatea și mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanțare și asupra încrederii investitorilor. De aceea, dezbaterea publică are nevoie de responsabilitate și de fapte, pentru că avem cu toții o miză reală: stabilitatea financiară a României pe termen lung”, a mai transmis Nazare.
Astfel, datoria statului a urcat în octombrie la 60% din PIB (1.116,5 miliarde lei), iar în noiembrie a ajuns la 60,2% (1.121,4 miliarde lei).
În septembrie, îndatorarea a fost raportată la 58,9% din PIB (1.096,3 miliarde lei), după ce în august a fost de 59,7% din PIB (1.084,2 miliarde lei).
Pentru comparație, la final de 2024, datoria era de 964,4 miliarde lei (53,9% din PIB), iar la final de 2019, se situa la 372,9 miliarde lei (35% din PIB). Datoria a trecut pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025.
Trecerea peste limita de 60% era așteptată, având în vedere situația finanțelor statului. În 2024, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date pentru întreaga UE, România a avut un deficit (pe standard ESA) de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE și departe de limita de 3% permisă la nivelul Uniunii.
În 2024, 11 state UE au avut deficite peste 3%, în frunte cu România, în timp ce 12 state erau îndatorate peste pragul de 60%.
Una dintre regulile UE prevede ca un stat membru cu îndatorare de peste 60% din PIB să țintească un deficit structural de 1,5% din PIB.
România a surprins anul trecut pozitiv cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (cash, standard național), în scădere de la 8,67% din PIB în 2024 (9,3% pe standard ESA). Deficitul a fost semnificativ mai redus față de ținta de 8,4% din PIB asumată de guvern la rectificarea bugetară din toamna anului trecut.
Chiar dacă deficitul a început să scadă de la nivelul foarte ridicat din 2024, se estimează că vom mai ajunge abia în 2031 sub limitele UE de 60% pentru îndatorare și 3% pentru deficit.
Angajamentele României prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu (PBSNTM) aferent perioadei 2025-2031, încheiat cu Comisia Europeană, prevăd ajustarea deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani până la nivelul de 2,5% din PIB în anul 2031, și înscrierea evoluției datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB începând cu anul 2031 și până în anul 2041.
Trebuie menționat că statul ar putea reveni temporar, în lunile următoare, cu datoria sub nivelul de 60%, în funcție de nivelul PIB nominal în T4 din 2025 (îndatorarea se raportează la ultimele patru trimestre pentru care sunt date, iar înlocuirea T4 din 2024 cu T4 din 2025, planificat să fie raportat de INS pe 6 martie, va crește baza de raportare), precum și de plățile mai mari făcute la datoria publică în decembrie.
Măsuri luate de guverne în 2025 pentru corecția deficitului bugetar
Măsurile aplicate de la 1 ianuarie au vizat consolidarea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Printre cele mai importante se numără reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 (urmând să scadă la 100.000 euro în 2026), majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea scutirilor de impozit pe venit pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, precum și introducerea unui impozit pe construcții. Pe partea de cheltuieli, guvernul a înghețat salariile, pensiile și angajările în sectorul public, a redus subvențiile, a limitat decontările medicale și a înjumătățit valoarea voucherelor de vacanță. Măsurile pe partea de venituri au un impact estimat pentru 2025 la 0,35% din PIB.
Pachetul de măsuri din iulie 2025 a consolidat direcția de ajustare printr-o abordare mai amplă asupra veniturilor fiscale și a disciplinei bugetare. Cele mai relevante măsuri, cu intrare în vigoare de la 1 august, cuprind revizuirea regimului TVA, prin creșterea cotelor (cea standard și cele reduse) și limitarea domeniilor pentru care se aplică cote reduse, extinderea contribuției de sănătate la pensiile de peste 3.000 lei, creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun, dublarea impozitului suplimentar aplicat băncilor (de la 2% la 4%) și majorarea taxelor din domeniul jocurilor de noroc. Pe partea de cheltuieli, principalele măsuri au vizat reducerea sporurilor acordate în administrația publică, măsuri în domeniul educației prin ajustarea normelor didactice și restructurarea sistemului de burse studențești, precum și măsuri care vizează sistemul de asigurări de sănătate, prin ajustarea nivelului de compensare a concediilor medicale și a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Un al doilea set de măsuri urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, incluzând majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea rovinietei anuale de la 28 la 50 de euro, iar pe partea de cheltuieli, salariile din sectorul public și beneficiile sociale vor rămâne înghețate pe tot parcursul anului 2026, iar pragul pentru voucherele de vacanță va fi redus.
Impactul fiscal al pachetului din iulie este estimat la 0,6% din PIB în 2025 și la 3,45% din PIB în 2026.
Pachetul asumat în septembrie 2025 completează procesul de consolidare printro serie de măsuri cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, axate pe lărgirea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării, fiind estimat să aducă venituri suplimentare de aproximativ 0,3% din PIB în 2026. Acesta include, pe partea de venituri, creșterea impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, introducerea unei taxe logistice pentru colete extracomunitare, limitarea deductibilităților cheltuielilor cu afiliați nerezidenți și creșterea impozitării câștigurilor de capital. În paralel, au fost adoptate reforme privind pensiile speciale, guvernanța corporativă a companiilor de stat și cheltuielile din domeniul sănătății.
