Autorii recomandă ajustarea să se facă mai ales pe partea de venituri, în timp ce atrag atenția cu privire la rigiditatea cheltuielilor, precum și la practicile discreționare ale guvernelor din 2023 și 2024, îndeosebi în mandatul lui Marcel Ciolacu, de a aloca sume mari pentru fondul de rezervă.
„În plan regional, România este singura țară care a înregistrat pe parcursul anului 2024 un deficit bugetar mai mare decât cel din 2020, anul pandemiei”, arată raportul “Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, realizat de economiștii BNR sub coordonarea viceguvernatorului Cosmin Marinescu.
Campionii deficitelor
România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% PIB pe contabilitatea europeană și de 8,7% din PIB cash, cel mai ridicat nivel din UE.
În 2025, chiar dacă s-a înregistrat o corecție semnificativă, deficitul bugetar a rămas ridicat, tot cel mai mare din UE și tot peste ținta inițială, la 7,9% din PIB (ESA) și 7,6% din PIB cash, față de o țintă de 7%.
„Nici anul 2025 nu se abate de la tiparul defectuos al construcției bugetare din anii recenți, de supraestimare a veniturilor și de subestimare a cheltuielilor”, arată BNR, „chiar și în condițiile adoptării unui pachet important de consolidare fiscală, care a contribuit la redresarea treptată a poziției bugetare pe parcursul celui de-al doilea semestru al anului 2025”.
De altfel, deriva bugetară semnificativă a României a început în 2019, când au început să se înregistreze mari abateri de la țintele stabilite în proiectele inițiale.
Nivelurile planificate au fost respectate în perioada 2021-2022 (guvernele Cîțu și parțial Ciucă), dar din 2023 (Ciucă și apoi Ciolacu până în iunie 2025) deviațiile s-au reaccentuat, culminând cu deficitul record al ultimelor decenii din 2024.
„Crizele suprapuse din ultimii ani au acționat asemenea unui turbion de șocuri și riscuri economice semnificative, iar autoritățile statale au din nou în față testul sustenabilității financiare. Acesta nu poate fi abordat decât prin consecvență, coerență decizională, credibilitate și profesionalism în implementarea măsurilor asumate”, arată autorii.
Cheltuielile, mult subestimate, mai ales în ani electorali
BNR notează tiparul de construcție bugetară care a dus în fiecare an la abateri de la ținta de buget.
„În cazul veniturilor bugetare, episoadele de sub/supraestimare sunt diluate comparativ cu ratarea țintelor din cazul cheltuielilor”, arată raportul.
Guvernele au crescut puternic, începând cu 2018, partea de cheltuieli, mai ales pentru stimularea consumului – pensii și salarii.
„Începând cu anul 2018, cheltuielile bugetare din România s-au înscris pe o traiectorie puternic ascendentă, în principal pe fondul majorării cheltuielilor curente. Politicile salariale generoase au crescut cheltuielile de personal, iar indexările de pensii au exercitat presiuni suplimentare. În paralel, cheltuielile cu investiții publice au fost impulsionate atât de proiectele europene, cât și de implementarea unor programe naționale cheie, precum PNDL sau Anghel Saligny”, arată autorii.
Și alte țări europene au crescut cheltuielile bugetare în pandemie, dar România se remarcă prin faptul că a menținut nivelul ridicat al acestora și după pandemie. „În anul electoral multiplu 2024 a avut loc o majorare puternică a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu asistența socială (noua lege a pensiilor), precum și a cheltuielilor de capital”, arată autorii.
Metoda pixul lui Ciolacu
În 2023 și mai ales în 2024, în șase luni din mandatul lui Nicolae Ciucă (PNL) și restul în mandatul lui Marcel Ciolacu (PSD) s-au atins și nivelurile record ale alocărilor de resurse bugetare în fondul de rezervă la dispoziția premierului, de 2% din PIB, respectiv 3,6% din PIB (comparativ cu o medie de circa 0,2% din PIB în anii precedenți).
„Ratarea țintelor din Legea bugetară reflectă inclusiv o anumită impredictibilitate a cadrului fiscal-bugetar. În ultimii ani, spre exemplu, măsurile discreționare au fost finanțate frecvent prin alocări de resurse din Fondul de Rezervă, evitându-se recursul la rectificările bugetare. În cazul veniturilor, se remarcă revizuiri dese ale Codului Fiscal. Astfel de tipare reflectă nevoia unui plus de calitate și coerență în materie de construcție bugetară și de politici economice”, arată raportul.
Datoria publică a urcat puternic pentru finanțarea consumului
Deficitele bugetare ridicate au dus datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la 60% din PIB în prezent, nivel care urmează să mai urce în anii următori, până la finalizarea programului de ajustare. România a ieșit astfel din plutonul țărilor cu îndatorare redusă.
Și alte țări și-au crescut datoria publică în acest interval – precum Polonia și Ungaria – dar avansul României este cel mai amplu.
„Creșterea notabilă a datoriei publice a României din ultimii ani reflectă în mare măsură înclinația politicii fiscale către stimularea consumului și (doar recent) a investițiilor. Deficitele bugetare mari au fost rezultatul accelerării cheltuielilor, mai ales a celor rigide, dar și a celor cu dobânzile, într-un ritm superior creșterii veniturilor”, arată BNR.
Deficitul ar putea scădea chiar mai mult decât e ținta în 2026
România trebuie să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2031, potrivit angajamentelor asumate cu Comisia Europeană, primind 7 ani pentru corecția deficitului excesiv, în condițiile în care în 2009-2012 corecția s-a făcut mult mai rapid.
„Prin adoptarea a două pachete consistente de consolidare fiscală, România a făcut pași importanți în vederea corecției deficitului excesiv”, notează autorii raportului.
Execuția bugetară la 5 luni arată un deficit bugetar de 1,75% din PIB, la jumătate față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Ținta pentru acest an este de 6,2% din PIB (ESA) și 6% (cash).
„În același timp, pachetele consistente de măsuri de consolidare adoptate recent creează chiar premisele unor evoluții mai favorabile în anul curent decât cele asumate conform Planului”, arată raportul.
Cheltuieli mari cu dobânzile. Creșteri mari la salarii și pensii
Banca atrage atenția cu privire la subestimarea constantă a cheltuielilor cu dobânzile, care în acest an ajung la 3% din PIB, fiind printre cele mai ridicate din UE, pe fondul creșterii datoriei publice, precum și a unor costuri mari de finanțare. Totodată, și cheltuielile cu asistența socială au fost subestimate sistematic și consistent, mai arată BNR.
Pe de altă parte, în comparație europeană, România nu este printre țările fruntașe la cheltuieli, fiind apropiată de ultima parte a clasamentului, cu 43,3% din total, peste nivelul însă a unor țări ca Portugalia sau Cehia.
Se remarcă o alocare ridicată în 2025 pentru investiții, dar cu o evoluție fluctuantă pe o perioadă mai lungă, de 2,5% și 6% din PIB între 2016 și 2025.
Cele mai ridicate cheltuieli bugetare din România sunt efectuate pentru asistența socială și cheltuielile de personal, acestea reprezentând peste 50% din totalul cheltuielilor bugetare, evoluții comparabile sunt înregistrate în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor cu asistența socială (în principal pensii), a crescut cu 2 puncte procentuale față de perioada de dinaintea pandemiei, la 13,2% din PIB.
Totodată, în ceea ce privește cheltuielile de personal, România a urcate de la coada clasamentul european, în 2016, la un nivel peste media UE în 2025, aici fiind vorba despre alocări din PIB de peste 10%.
„Astfel, în comparație cu alte state membre, se observă o volatilitate mai crescută a cheltuielilor de personal în România, situație ce poate fi atribuită și frecventelor creșteri ale salariilor acordate în sectorul public, creșteri cu caracter discreționar, în special în context electoral”, arată BNR.
„Este de urmărit eficientizarea cheltuielilor curente precum cele de personal sau cu asistența socială și, astfel, o dimensionare în continuare moderată a sectorului public din perspectiva numărului de angajați, mai ales în condițiile unei tendințe compensatorii, ce nu poate fi evitată, de creștere a cheltuielilor cu apărarea”, mai notează autorii raportului.
BNR insistă cu majorarea veniturilor bugetare
Totuși, BNR arată că, în context european, dimensiunea cheltuielilor nu pare problematică, ci mai mult dimensiunea veniturilor bugetare, care în 2025 au fost de 35,4% din PIB, al doilea cel mai redus nivel din UE.
„Analiza în structură a deficitului indică faptul că, în cazul României, particularitatea este reprezentată în mai mică măsură de dimensiunea cheltuielilor totale, ci mai mult de nivelul redus al veniturilor publice”, arată autorii.
În partea veniturilor, autorii arată că există „spații evidente și ample de acoperit” în privința impozitelor directe, „mai ales prin implementarea responsabilă și consecventă a reformelor fiscale”.
„Trendul favorabil recent la nivelul veniturilor fiscale trebuie să depășească constrângerile date de cotele de impunere relativ reduse, dar și de existența unor decalaje de conformare ridicate și persistente. Îmbunătățirea colectării până la media UE este o prioritate, ce ar genera încasări suplimentare anuale de cel puțin 2% din PIB”, arată raportul.
În încheiere, autorii recomandă ca proiect strategic pentru România aderarea la zona euro, care ar duce la o economie mai puternică și un nivel de trai mai ridicat pentru populație, accesul la o piață mai extinsă și mai eficientă și o scădere a dobânzilor.
