„Instituțiile de credit au adresat reprezentanților Consiliului Concurenței invitația de a lua parte la ședințele din dealing room, însă au fost refuzate”, susțin băncile, într-o poziție comună sub egida Asociației Române a Băncilor, la scurt timp după o altă intervenție publică, în care susțineau că o autoritate publică acționează populist și lovește în principalul finanțator.
Dacă ar fi participat la ședința de tranzacționare, reprezentanții Concurenței ar fi putut observa „procesele operaționale, constrângerile de reglementare și mecanismele efective ale pieței monetare”, consideră băncile.
ROBOR este referință de piață pentru o parte din creditele în lei cu rată variabilă, în mod deosebit în cazul scadențelor la 3 și 6 luni.
Băncile cer ca decizia de amendare să fie prezentată public, împreună cu modalitatea prin care a fost adoptată în Plenul Consiliului, transparența voturilor, a raționamentului și a probelor care au stat la baza deciziei.
„Consiliul Concurenței ignoră răspunsul la întrebarea care este fapta concretă pentru care s-au aplicat sancțiuni de o asemenea gravitate și demonstrarea unei așa zise culpe a băncilor cu explicații convingătoare. Sancțiunile istorice decise au mai degrabă legătură cu motive extrinseci băncilor și sunt de ordin conjunctural. Sectorul bancar a acționat permanent cu bună-credință și a manifestat deschidere spre dialog cu autoritățile”, arată ARB.
Președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, a declarat în mai multe rânduri că băncile nu au făcut un cartel clasic, prin care să se înțeleagă să crească ROBOR, ci au avut o conduită care a dus, ca urmare a transparenței cotațiilor în perioada de fixing, la un proces viciat, o deviație de „fracțiuni de procent”.
Băncile amintesc că Concurența a mai investigat piața monetară și mecanismul ROBOR – o anchetă care a vizat perioada din toamna lui 2008. Dacă atunci concluzia a fost că băncile nu au încălcat legea, acum „concluziile au fost diametral opuse, abuzive și lipsite de fundamentare și de argumente concrete”, susțin băncile, care îl acuză pentru această decizie pe Chirițoiu, care s-ar afla într-o luptă personală.
„Concluziile par dictate anul acesta de președintele Bogdan Chirițoiu care pare a fi transformat acțiunea într-o luptă personală. Am putea aprecia că este un abuz fără precendent calificarea drept anticoncurențială a unei activități desfășurată de câteva decenii sub supravegherea autorităților competente și în conformitate cu legislația în vigoare cunoscută de toate instituțiile implicate”, susțin băncile.
În apărarea băncilor a ieșit și Banca Națională a României, care a cerut public Concurenței să clarifice decizia, să arate ce prevederi concurențiale au încălcat băncile, dacă acestea intră în contradicție cu regulamentele și normele bancare, dar și să arate care este nivelul presupus corect al ROBOR.
Băncile trebuie să publice permanent cotațiile în pagina lor de Refinitiv (ex-Reuters), potrivit unei norme BNR valabile de 31 de ani, inclusiv cele participante la panelul ROBOR și inclusiv în perioada de fixing, pe care Concurența o consideră problematică.
ARB consideră că ceea ce a făcut Concurența este un abuz ce ar trebui sancționat legal, inclusiv penal.
„O instituție publică profesionistă ar fi trebuit să se documenteze temeinic la reglementatorul pieței, în acest caz Banca Națională a României, să ia parte la ședințele în dealing room, să înțeleagă mecanismele de funcționare ale economiei și să se abțină de la construirea percepției vinovăției și de la instigarea clienților, înainte ca instanțele să se pronunțe. Absența unei astfel de conduite afectează credibilitatea statului român și considerăm că acest abuz trebuie sancționat pe cale legală. În măsura în care vor fi identificate elementele constitutive ale unei infracțiuni, solicităm angajarea răspunderii penale a persoanelor care, prin acțiunile sau omisiunile lor au condus la un asemenea abuz”, încheie băncile.
Concurența urmează să redacteze decizia de sancțiune pentru fiecare bancă în parte, după care băncile o vor putea contesta în instanță.
În variantele discutate înainte de votul în Plen, Concurența propunea interzicerea fixingului ROBOR și a celui la titlurile de stat în forma curentă, interdicția de a emite prognoze (inclusiv private) de inflație și dobânzi, dar și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru schimbarea legislației.
