BNR a revizuit de la 4,9% la 4% prognoza pentru finele acestui an și de la 3,5% la 3,4% pentru finele lui 2025, când ar urma să intre în coridorul țintit de BNR, pe fondul unor evoluții recente mai favorabile ale prețurilor decât anticipa banca centrală. Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la riscurile și incertitudinile din economie și spune că nu se poate vorbi de o relaxare a politicii monetare – deși BNR a redus cu 0,5 pp rata cheie -, câtă vreme deficitul bugetar e ridicat.
Rata inflației a coborât la sub 5% în iunie și a venit în ultimele luni atât sub rata cheie a BNR, care până de curând a fost de 7% pe an, cât și sub cea a facilității de depozit, care a dat mersul pieței de mai bine de un an și jumătate.
"Prognoza nu arată rău!", spune Isărescu. "Dar, și textul comunicatelor recente, și raportul de peste 100 de pagini abundă de două cuvinte: riscuri, incertitudini, riscuri, incertitudini! Nu ne aventurăm dincolo de această prognoză să zicem foarte multe despre ce vom face în viitor pentru că rămânem în aceeași paradigmă, dependenți de ce se întâmplă, văzând și făcând, data dependent. În plus, urmează toamna și campania electorală, sunt multe necunoscute!”.
Isărescu spune că BNR a evitat să folosească termenul de relaxare a politicii monetare în comunicatele publicate după ședințele din iulie și august, când a redus rata cheie cu câte 0,25 puncte procentuale, la 6,5% pe an.
„Nu folosim ideea că am început un ciclu de relaxare a politicii monetare, nu folosim expresia «relaxarea a politicii monetare»... Avem o politică fiscală expansionistă”, spune Isărescu. „Nu stimulăm prea mult economia, o stimulează suficient politica fiscală!”
Deficitul bugetar ridicat (3,5% din PIB la 6 luni, față de o țintă de 5% pe tot anul) este cel care menține ridicate costurile de împrumut ale României și prima de risc, care este la cel mai mare nivel din regiune, notează Isărescu.
„Legat de perspectiva fiscală, ce avem în momentul actual, în mod clar, nu știm ce politici se vor aplica, deci și traiectoria aceasta este legată de viitorul politicilor fiscale”, adaugă Isărescu.
Scăderea peste așteptări a inflației din ultimele luni a venit pe fondul reducerii prețurilor la energie, după unele modificări legislative. De asemenea, dezinflația la prețurile alimentelor este una accentuată, în timp ce serviciile se scumpesc la un rtim susținut de circa 9% pe an, evoluție pe care Isărescu o pune pe seama convergenței reale, în contextul creșterii salariilor.
"În cazul serviciilor, salariile au o pondere mai mare și creșterile de productivitate nu pot fi foarte mari. Deci ne așteptăm ca serviciile să țină inflația relativ mai sus în România, atât timp cât convergența reală acționează", spune guvernatorul.
Isărescu notează presiunile inflaționiste venite din creșterea salariilor și faptul că majorarea lefurilor este alimentată doar într-o mică măsură de câștigurile de productivitate.
Noua prognoză arată că inflația ar urma să evolueze oscilant, ca urmare a efectului de bază favorabil la 1 ianuarie 2025, când creșterea impozitelor indirect de la începutul acestui an vor ieși din calculul statistic. Totodată, alte efecte statistice favorabile pentru anul viitor vin din majorarea accizei la carburant din iulie 2024, în timp ce un efect nefavorabil este generat de corecția tarifelor la prețurile gazelor naturale și a celor la legume, fructe și ouă din al doilea trimestru a anului curent.
Isărescu spune că se așteaptă ca inflația să crească în iulie la peste 5% pe an – Statistica publică luni datele -, pe fondul creșterii accizei, dar că BNR nu are cum să urmărească cu dobânzile aceste fluctuații.
Principala componentă dezinflaționistă va veni din rata inflației de bază, care ar urma să ocupe 2,9 puncte procentuale din cele 4 ale ratei estimate pentru finele acestui an.
Rata inflației de bază ar urma să scadă la 4,6% la finele anului, comparativ cu 5,3% în prognoza anterioară, și la 3,5% la finele anului viitor, față de 3,7% cât era anticipat anterior.
Această rată, din care sunt excluse prețurile volatile, administrate, cele la tutun, alcool și combustibili, este rata urmărită de BNR și pe care consideră că o poate influența prin nivelul dobânzii, spune Isărescu.
„Asta înseamnă că politica monetară a fost suficient de restrictivă. Nu s-a relaxat exagerat, ne-am dus în jos cu rata de politică monetară în funcție de cum a evoluat și inflația”, adaugă guvernatorul.
Isărescu notează din nou tendința de la nivel mondial de a corecta creșterea inflației prin menținerea dobânzilor ridicate pe o perioadă mai lungă de timp – higher for longer.
Guvernatorul mai explică că BNR a profitat de perioada calmă din vară pentru a reduce dobânzile, în condițiile în care la toamnă lucrurile ar putea deveni mai agitate.
„Nu puteam să rămânem cocoțați cu rata de politică monetară sus în perioada de toamnă când probabil va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducere a ratei. Gândiți-vă că oricând poate să apară o inversare de mișcări de capital. Avem cu ce să acționăm, avem rezervă valutară, avem metode de a steriliza și excedentul de lichiditate, putem să acționăm, nu cred că vom putea să mergem pe o reducere a ratei de politică monetară într-un așa scenariu negativ”, spune guvernatorul.
Isărescu mai arată că avem o deviație pozitivă a PIB, care în mod normal ar trebui contracarată cu o politică monetară restrictivă.
„Știm că dacă apăsăm prea tare pedala pe frână și creăm o recesiune, cu greu va scădea semnificativ inflația, dar va scădea semnificativ creșterea economică. Să ai recesiune într-o țară care nu reușește să-și rezolve problema fiscală - cel puțin acuma și nu are cum să o rezolve într-un an electoral, să vedem anul următor -, nu cred că este combinația cea mai bună”, spune însă Isărescu.
