Banca Națională a României a menținut neschimbată dobânda de politica monetară, în liniile cu așteptările analiștilor. BNR menționează din nou politica fiscală ca sursă ridicată de risc și incertitudine, în contextul execuției bugetare din primul trimestru care arată un deficit peste așteptări.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%. Totodată, au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii.
Rata anuală a inflației a scăzut la 14,5% în martie, de la 15,5% în februarie, în principal pe fondul diminuării prețului combustibililor față de aceeași perioadă a anului trecut, arată banca centrală.
Prognoza actualizată a BNR, ce va fi publicată în noul raport de inflație, vineri, 12 mai, reconfirmă în linii generale prognoza din februarie potrivit căreia rata anuală a inflației va scădea la un nivel de o singură cifră în trimestrul al treilea și la 7% la finele anului curent, urmând ca la finele lui 2024 să coboare la 4,2%.
”Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a prețurilor la energie, dar și influențele așteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei”, arată BNR.
Rata inflației CORE2 ajustat a atins vârful în martie și a coborât apoi în aprilie la 14,6%, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al scăderii anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, care au contrabalansat influențele de sens opus din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate, arată BNR.
BNR menționează că noile date statistice reconfirmă creșterea peste așteptări a activității economice în trimestrul al patrulea, cu un ritm trimestrial de 1%, față de 1,2% în precedentul trimestru, ceea ce arată o nouă creștere a excedentului de cerere din economie, lucru ce reprezintă un factor fundamental care pune presiune pe creșterile de prețuri. Banca se așteaptă la o încetinire modestă a economiei în trimestrele 1 și 2 din acest an.
Politica fiscală este menționată din nou de către BNR ca o sursă de risc crescut și incertitudine, în contextul deficitului ridicat și al execuției bugetare pe primele trei luni ale anului. Deficitul a crescut peste așteptări, la 1,4% din produsul intern brut, față de o țintă de 4,4% pe tot anul, în condițiile unor venituri sub program.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să vină din războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est, mai arată BNR.
Evoluții mai bune vin din reducerea deficitului de cont curent la începutul acestui an, ca urmare a scăderii deficitului balanței comerciale și a creșterii intrărilor de fonduri europene care au ameliorat evoluția balanței secundare de venituri.
Banca centrală subliniază, din nou, că absorbția de fonduri europene, în special cele din PNRR, este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, și pentru contrabalansarea șocurilor pe partea ofertei.
