Excesul de bani din sistemul bancar a atins un nou nivel record în aprilie, pentru a doua lună la rând, ceea ce a contribuit la o scădere suplimentară a dobânzilor din piața interbancară. Guvernul ar putea fi responsabil de creșterea excesului de lei prin cheltuirea valutei agonisite la BNR.
Excedentul de lichiditate al sectorului bancar în raport cu Banca Națională a României a ajuns la o medie zilnică de 30,7 miliarde de lei în aprilie, spulberând precedentul record nominal stabilit în martie, de 26 de miliarde de lei.
Sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate în noiembrie anul trecut, după o perioadă de deficit record începută cu invadarea Rusiei de către Ucraina.
Analiștii arătau că excesul de lichiditate a fost generat de cheltuielile mai mari ale Guvernului pe final de an (când se cheltuie, de regulă, sume mult mai mari decât în lunile precedente) și se așteptau ca excesul de lichiditate să scadă la începutul lui 2023, lucru care nu s-a mai întâmplat.
BNR arăta că excesul a fost generat de vânzările de valută ale Trezorerie Statului, care schimba în lei din contul de la banca centrală pentru cheltuielile curente.
Execuția bugetară de la începutul acestui an arată că deficitul a crescut peste așteptări, la 1,4% din produsul intern brut, față de o țintă de 4,4% pe tot anul, în condițiile unor venituri sub program. Foarte probabil ca Finanțele să fi continuat politica din noiembrie-decembrie și să fi vândut din valută pentru a compensa lipsa încasărilor în lei. În ianuarie-aprilie, Ministerul Finanțelor a împrumutat deja jumătate din suma necesară pentru tot anul, inclusiv prim emisiuni ridicate în valută. Vânzările de valută și cheltuielile mai mari de bani împrumutați ajung în cele din urmă în conturile din bănci ale agenților economici și ale populației cu venituri legate de stat (bugetari, pensionari).
BNR a absorbit suma în exces de la bănci prin facilitatea de depozit, care are o dobândă de 6% (cu 1 punct procentuale sub rata cheie) și nu a organizat nicio licitație de atragere a depozitelor. Rata medie a ROBOR la 3 luni a scăzut sub rata cheie de 7% până la 6,89% în martie și la 6,79% în aprilie, în timp ce rata medie la tranzacțiile interbancare a căzut sub rata facilității de depozit (care ar trebui, teoretic, să fie limita de jos) la 5,98% în martie și 5,91% în aprilie.
Banca centrală nu a mai organizat licitații repo de jumătate de an deja și nici nu a mai dat credite Lomard de patru luni. Pe de altă parte, dacă ar fi dorit să mențină dobânzile mai ridicate, BNR ar fi putut atrage depozite la o dobândă de 7% ca metodă de sterilizare a lichidității.
O altă variantă de reducere a lichidității în exces este vânzarea de valută de către banca centrală, care duce la distrugerea leilor cumpărați din piață, dar care are, însă, ca efect și aprecierea cursul de schimb, lucru nedorit de BNR, în condițiile în care deficitul de cont curent este oricum foarte ridicat, la 9,3% din PIB la finele anul trecut.
Inflația rămâne în continuare ridicată, chiar dacă rata anuală este în scădere de la 16,4% la finele anului trecut la 14,5% în martie, mai ales pe fondul unui efect de bază. Prețurile au crescut cu câte 1% pe lună în februarie și martie, de patru-cinci ori mai mult decât în perioadele de dinainte de pandemia COVID-19 și nu departe față de media de 1,2% de anul trecut, trasă în sus mai ales de explozia de prețuri din aprilie 2022.
BNR estimează că inflația va scădea la 7% la finele acestui an și la 4,2% la finele lui 2024. Ținta băncii centrale este de 1,5-3,5%.
