Activitatea extrem de slabă a industriei românești, din decembrie, s-a prelungit și după Anul Nou, dar în ianuarie există mici semne de redresare, iar contracția de la începutul anului are caracter ciclic și reprezintă o slăbiciune structurală a industriei, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA și publicat luni.
În fiecare lună, IRSOP și SNSPA întreabă un eșantion de manageri dacă în firma lor producția, comenzile, stocurile, angajările și alți parametrii au crescut sau au scăzut față de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Volumul producției din industria românească a crescut de la un indice de 40 în decembrie la 45 în ianuarie, dar a rămas în zona de contracție, sub 50 de puncte.
”Scăderea activității timp de două luni consecutiv poate afecta rata medie de creștere anuală și economia în ansamblu. Un alt efect este creșterea datoriei corporatiste, datorită veniturilor mai slabe”, se arată în comunicat.
Stocurile au rămas la 45 de puncte, față de 44 în decembrie, reflectând nivelul scăzut al cererii și al producției, iar comenzile neexecutate au scăzut și mai mult de la 43 în decembrie la 40 în ianuarie, pe fondul lichidării lucrărilor începute și a fluxului redus de comenzi noi, potrivit barometrului.
Totodată, comenzile noi arată o creștere slabă de la 39 în decembrie la 43 în ianuarie, dar ambele valori se află în zona de contracție.
”Media cererii pe lunile decembrie și ianuarie a avut nivelul cel mai scăzut din ultimele 12 luni. Comenzile pentru export reprezintă singurul semnal încurajator. Indicele a urcat de la 50 în decembrie la 59 în ianuarie și se află acum în zona de expansiune. Dacă relansarea exportului se confirmă în lunile următoare, înseamnă că industria ar putea fi mai puțin atinsă de slăbirea activității economice globale”, se arată în comunicat.
Totuși, efectul exportului asupra economiei depinde de situația internațională, iar creșterea bazată pe export funcționează de obicei când economia globală e în plin avânt. În plus, importurile de materii prime au rămas deocamdată staționare la 49 de puncte, față de 48 în decembrie, dar vor crește probabil în contextul intensificării exportului, potrivit specialiștilor.
Numărul angajaților scade
Numărul angajaților se află în contracție ușoară dar permanentă încă din octombrie anul trecut. În decembrie, valoarea indicelui a fost 45, iar în ianuarie a urcat la 48. Specialiștii avertizează că, atunci când numărul de angajați nu crește în mod real, înseamnă că nici producția si nici veniturile din taxe și impozite nu au șanse mari să crească în perioada următoare.
Costurile de producție au crescut însă puternic, de la 70 în decembrie la 75 în ianuarie și au atins valoarea lunară cea mai mare din ultimii 5 ani de când datează Barometrul Industriei.
”Deocamdată creșterea s-a produs două luni la rând. Continuarea creșterii în următoarele 2-3 luni poate reprezenta un semnal de inflație. Dar independent de evoluție, cheltuielile mai mari ale firmelor se vor transfera la distribuitori și la consumatorul final. Prețurile încasate de firme pentru produsele lor au crescut mai puțin decât cheltuielile, de la un indice de 58 în noiembrie, la 60 în decembrie și 62 în ianuarie”, se arată în comunicat.
În condițiile de cerere scăzută și incertitudine, o creștere chiar și modică a prețurilor nu reflectă o conjunctură favorabilă, ci mai degrabă tendințe inflaționare, au avertizat specialiștii.
Așteptările managerilor cresc
Indicele sintetic care măsoară așteptările managerilor despre ce va fi peste șase luni a urcat de la 65 în decembrie la 70 în ianuarie. Mișcarea e similară cu cea petrecută în ianuarie 2018, când indexul „a sărit” de la 67 în decembrie la 71 în ianuarie, dar creșterea așteptărilor nu pare să fie bazată pe convingeri eminamente raționale.
”Când așteptările cresc puternic gradul lor de omogenitate tinde să scadă. Valoarea care descrie această relație este abaterea standard, adică gradul în care așteptările individuale se abat de la media grupului. Când abaterea standard crește, omogenitatea așteptărilor e mai mică. Spre exemplu, în ianuarie, așteptările privind „comenzile noi peste 6 luni” au fost net mai mari decât în decembrie (73 față de 60), dar omogenitatea lor a fost mai mică decât în decembrie. Omogenitatea mai mică semnalează un sentiment mai mare de nesiguranță colectivă, chiar dacă nivelul general al așteptărilor e mai ridicat. Așteptările mari par să reflecte mai multă incertitudine decât așteptările mai mici”, se arată în comunicat.
Barometrul Industriei este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eșantion de peste 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
