Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală vede riscuri mai mari de creștere prețurilor din penuria de legume la nivel european și din decizia cartelului OPEC de reducere a producției de petrol, în timp ce la riscurile economice se adaugă și efectele crizelor bancare din SUA și Elveția asupra piețelor emergente.
Astfel, în ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a crescut la 15,5% în februarie de la 15,1% în ianuarie, după ce scăzuse de la 16,4% în decembrie.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației își va accelera probabil descreșterea în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februarie 2023), sub influența unor efecte de bază consistente și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și pe fondul modificării caracteristicilor schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie”, arată BNR.
Banca centrală vede inflația la 10,5% la jumătatea anului și la 7% la finele anului.
Incertitudinile vin din impactul ”noii configurații” a schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la curent și gaze, în timp ce noi presiuni de creștere a inflației vin de pe partea ofertei ca urmare a penuriei de legume din Europa și a reducerii livrărilor de petrol anunțate de țările OPEC, arată BNR.
”În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare”, arată BNR.
Banca centrală menționează din nou riscurile și incertitudinile mari generate de politica fiscală, în contextul în care deficitul bugetar trebuie redus pe fondul creșterii costurilor de finanțare, dar și a presiunii venite din ”conjunctura economică și socială”.
Îndeplinirea jaloanelor din PNRR pentru eliberare fondurilor de la UE ”este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, arată BNR. Mențiunea referitoare la programul Next Generation EU a însoțit fiecare comunicat de la lansarea programului în timpul pandemiei COVID-19, însă în acest moment cel puțin un jalon, cel referitor la pensiile speciale, este în pericol să fie ratat.
BNR constată faptul că economia a crescut peste așteptări în trimestrul al patrulea din 2022, cu o dinamică trimestrială de 1%, în încetinire de la 1,2%, ceea ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată din economie – adică a cererii excesive care favorizează creșterea inflației. Banca se așteaptă, însă, ca economia să încetinească în acest an, însă nu la fel de mult cât era estimat înainte.
”Cele mai recente date și analize indică o temperare mai modestă a creșterii economiei în trimestrul I 2023 decât s-a anticipat anterior, implicând însă o decelerare pronunțată a acesteia în raport cu perioada similară a anului anterior, pe fondul unui efect de bază”, arată BNR.
Dinamica vânzărilor cu amănuntul, incluzându-le pe cele auto-moto, a continuat să crească în ianuarie 2023, dar cea a serviciilor prestate populației a înregistrat o scădere. Industria și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcții și-a decelerat considerabil creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, arată BNR.
În piața muncii, efectivul salariaților a crescut mai ușor, în timp ce rata șomajului a scăzut ușor, după o creștere la 5,7% pe parcursul trimestrului al patrulea, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a accelerat.
Banca remarcă și dinamica mult mai redusă a variației anuale a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, precum și faptul că deficitul comercial și cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.
BNR remarcă tendința de apreciere a leului față de euro în februarie-martie, ”în contextul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei”, dar și deprecierea leului spre nivelul valorilor din semestrul I din 2022, fără să facă alte comentarii.
Cotațiile de pe piața monetară interbancară au continuat să scadă în februarie-martie – cea mai importantă scădere fiind pentru ROBOR -, ”pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar”.
”Totodată, randamentele titlurilor de stat au consemnat creșteri în februarie, care s-au corectat integral în martie – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune -, pe fondul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore, precum și al turbulențelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank și Signature Bank din SUA și de situația băncii elvețiene Credit Suisse”, arată banca centrală.
BNR mai menționează și importanța deciziilor de politică monetară ale Fed și BCE, ”care fac neclare mișcările de capital”, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
